De ce nu traim inceputurile si jucam la dublu ori triplu?

Am sa-ti raspund simplu. De multe ori ne e frica sa ne recunoastem cine suntem, consideram ca totul ni se cuvine, chiar si vorbele frumoase.Ne-am invatat sa primim usor insa am uitat ca cele mai valoroase lucruri in viata sunt cele pentru care muncesti, iar cand primim dezamagiri consideram ca a fost o greseala si riscam sa repetam in acelas mod felul nostru de a fi.Iar daca dorim schimbari in viata de ce nu le incepem cu noi?

Oare de ce !? pentru ca uitam sa fim intai de toate oameni adevarati si umblam dupa caini cu covrigi in coada de fapt ! cand de multe ori covrigii sunt pe masa ta

Avem de unde alege,cand gasim o pers. draguta din multe puncte de vedere,toata atentia e asupra ei, dar nu trece mult si apare o alta pers, mult mai decat prima, si tot asa cu fiecare vb, serios, la fiecare ii promiti cate cv, dar ii minti si pe ei si pe tine, demulte ori nu vrei sa ranesti pe nimeni, dar se-ntampla pur si simplu, iar cand treaba tinde sa devina mai serioasa se fofileaza si nici macar pa, nu mai spun.Onestitate? mai sunt si pers, oneste sa stii, nu toata lumea e la fel.

Fugi dupa mai multi iepuri si pana la urma nu prinzi niciunul,pana la urma orice inceput are si un sfarsit

Iepurii fug dupa mine ...

..despre cei ce fug dupa doi iepuri si nu prind niciunul?...parerea mea este ca nu fac altceva decat sa se puna in situatia,de a se afla in intersectia dintre ,,troaca" si ,,trotuar"

De placere.. :) nu e alta explicatie