Extremele firii...

Da foarte adevarat !si real

Sa te ia naiba,bad :)))) fii serios macar odata=))

Eeee... dece esti egoist numai pentru tine id :)))....domn'soara a poastat ceva sa comentam pe el in particular nu ar mai fi atat de placut :)))!

Postat*

Eu tot timpul is serios cand nu glumesc :)))

:))))va omorrr :)))) insensibilizosilor :)))

Hai no,postati si voi la subiect :(

Teama omoara spititul....gustati din fructul interzis ,poate este mai dulce decat cel ce ti se ofera...;););):d:d:d

Intradevar alegerile noastre,bune rele,ne-au adus unde suntem acum...ca am fost oarecum influentati de catre cineva,ceva e o alta poveste....am renuntat de mult sa arunc vina pe altii,eu sunt singurul vinovat cand gresesc la fel si cand reusesc...de multe ori societatea nu te lasa sa te exteriorizezi asa cum vrei,sa fii tu,iar in functie de ocazie,de cei de langa tine,iti controlezi anumite iesiri,reactii,de frica sa nu fi inteles gresit...mie imi place sa fiu putin mai nebun,sa ma prostesc,sa rad,sa glumesc...si sincer doar cand sunt cu prietenii/baietii,cand sunt in familie,sunt eu cu adevarat...in restul timpului esti doar... oarecum o masca,care e placuta sau vrei sa fie placuta de societate

Daca m-ar defini doar momentele nebune as fi pe tratament acum. Ma defineste limita pana unde merg cu nebunia.
Daca ma urc pe o macara sa-mi racnesc de acolo "dragostili mele toati" e un fel de nebunie. Dar daca cer casa de la stat in acelasi mod clar nu am toate tiglele pe turla.

Mie nu mi-e frica de nimic :)))Numa' de bezna,serpi si inaltimi :D Si spatii inchise...Si oamenii rai...Si de moarte..si..:)))
Da' mai ales de "macarale":))):P

Daca nu ti e frica de nimic atunci de ce te temi???

Din cer de am fi coboratori cu o moarte toti suntem datori ca mori satul ori mori flamnd tot una e da nui totuna sa mori leu in libertate sau caine inlantuit

Se zice "macarali",,:))

Mie imi plac serpii,am si eu unul :)))

Greseala de neiertat,schiuz mi :))))
Mi frica si de "macaralii",da' pe una,tot ma urc:)))

Aia nu e macar,ala e sarpe :)))

Macara* masa de edit

In ciuda a faptului ca aici par a fi sunt impulsiv in realitate sunt total opusul...calculat, chiar foarte politicos..imi calculez atent fiecare miscare, nu intru decat in ,,luptele,, pe care sunt sigur ca le castig.....desigur am unele momente cand fac lucruri din impuls fara sa respect reguli sau ce consecinte ,,voi suporta,,.........spoate de multe ori toti cautam un loc unde putem sa facem orice nebunie..pentru mine acesta este acest forum...in relitate, la munca , in familie trebuie sa fiu serios, responsabil, politicos....noh cam asta-i

Autor vrei sa traiesti extrem?.....te-ai arunca in gol de la 7500 metri fara parasuta?....bazandu-te doar pe parasutistul care vine din urma?

Da, da....am avut multe momente "nebune" la viata mea...:))) merita cateodata sa traiesti la extreme...:))

SupraSuScriu...sa dea domnule aidiu....ce draq :))

Uneori i,mi place sa traesc la extrem,chiar extrem...dar numai si numai pe pielea mea....nu reusesc sa provoc pe cineva la extrem...se poate intampla sa gresesc,sa raman marcat pe viata,ptr.o provocare...Nu inteleg ce vrei sa spui -sinceritatii absolute- sau -certitudine-

Drept este ca chiar si iubirea asta adevarata cam tot la nebuni se gaseste ...

SUNTEM REZULTATUL GANDIRII SI A FAPTELOR NOASTRE ...UNEORI PROVOCARILE DUSE LA EXTREM NE POT FI FATALE...

Lilith..esti mai cautata de subiectul abordat ..:))

Aveti grija cu leoaicele baiti ...:)))

A trăi viața, așa cum îți place ție, este farmecul cel mai,, extrem", atât prin prisma satisfacțiilor agonisite , și rememorate cu plecarea lucrului bine făcut, ca să fiu în trend cu noul citat,, cuceritor " !
Șî, sara bună tuturor !

*cu plăcerea lucrului.... :))

Incerc sa inteleg ce ai scris,jack,da' ma depaseste:))

Trebuie să înțeleg eu, mi-i suficientă extrema trăirilor zilnice, iar asta o înțeleg doar cei care mă cunosc :) intradevar... Restul e id și cancan

Ststarile de liniste sufleteasca sunt unul din cheile succesului real in viata pentru mine, desigur. A atinge extremele in repetate randuri imi aduceau o stare de euforie de moment cauzata de adrenalina degajata. Dar numai de moment sau sa zicem pentru o scurta perioada. Ceea ce insa imi linisteste sufletul sunt momentele in care simt ca cei dragi imi acorda increderea in ceea ce simt pentru ei.
In ce priveste momentele sau chiar perioadele din viata mea in care am trait la extreme, sunt cele negative daca le pot numi asa, sunt perioadele cand am realizat ce mizerie exista in "scoala vietii" , cat de mult riscam sa ne transformam in animale, sau mai bine zis sa ramanem doar animale, ceea ce si suntem la baza, instinctele fiind cele comune. Sunt acele momente in care poti simti durerea fizica, umilinte mari, jigniri apasatoare, sau mai la limita ,in care simti raceala mortii in ceafa.
In rest , momentele in care eu am decis sa traiesc la maxim, fara a calca pe nimeni in picioare si fara a dori un maxim pentru altcineva, sunt momentele care ma fac acum sa spun ca se numara si ele in bucuria ca am atins un maxim facand ceea ce mi-am dorit sa fac, sa tip de reusita uneori, dar repet, fara a rani pe nimeni sau cel putin fara a avea aceasta vointa. Iar cei care au trait cu mine acele momente au fost la fel de "fericiti" sa spunem si asa. O adrenalina a unor perioade din viata mea cand prioritatile mele erau diferite de acum sau mai bine zis dorintele mele aveau o alta ordine. Nu regret nimic din viata mea, iar pentru ce am gresit atunci ma rog si acum de multe ori. Toate au rost pana la urma si fac viata sa fie frumoasa, fara neaparat a trai "la maxim". Simt ca incep sa invat tot mai mult sa ma bucur din lucruri minore ce mi se intampla in fiecare zi, si asta ma tine departe de extreme. Mi-e bine asa la foc mic. :)

"starile...sunt una"

Nu cred ca trebuie exagerat cu extremul,prefer o viata cumpatata presarata din cind in cind cu extrem

Interesant,poate si adevarat cumva.Dar trebuie sa fii cladit pentru asta.

Pai da,ca exista oameni cu suficiente resurse incat sa ramana echilibrati :)) Eram curioasa daca, tot acesti oameni, nu au simtit niciodata-n viata nevoia sa rupa vreo bariera:) E fain sa trecem prin mai multe decat suntem predispusi sa o facem :)

Extremele firii nu prea au leac ...treb sa-ti zbarnaie rau de tot gandurile si sa bufneasca inima in dreaci sa poti trece printre hulubele cailor in goana :)))))))))

Aidiu dai??? :)))

Invatam din greseli si nu ele ne caracterizeaza, privim in fata pentru ca trecutul e experienta de care avem nevoie pentru restul vietii.