Frica aceea..

Eu nu traiesc dupa nu stiu ce paradoxuri. Cum ma uit la cer, asa ma uit si la femeia iubita... Ca mai trag si eu dusca, eee...

Ce este necunoscut in a te casatorii ? De ce sa filosofam o etapa absolut banala ? Casatoria doar atesta ca x si cu y alcatuiesc in societate o familie. O familie inseamna responsabilitate, incredere si iubire. Iar toate la randul lor se indeplinesc greu prin diferite etape ale bunei noastre cresteri (dezvoltari). Consider ca intarzierea se face din cauza responsabilitati, vrei sa "prinzi" si altceva... Dar in cel mai concret caz intarzierea se face din cauza prostului concept ca mariajul este ceva foarte divin ca mariajul te schimba ca mariajul etc...

Barbat curajos!!

Subscriu! Frumos spus...:)

Subscriu, dusca m-a convins si pe mine :D>)>)

Dac tii frica fiule de insuratoare...pff , nu mai castigam noi razboiu:))

Căsătoria este confundată cu un act pe care trebuie să-l faci, ceea ce este greşit. Doi oameni stabilesc de comun acord daca îşi fac niăste hârtii, dacă se căsătoresc sau trăiesc în concubinaj. Căsătoria induce frică celor ce cred că e un pas ce trebuie neapărat făcut. Eu cred că lucrurile sunt simple când oamenii chiar se înţeleg şi nu există dubii. Ăştia sunt şi cei care când se despart-divorţează, o fac cu zâmbetul pe buze, înţelegând că nimic nu-i veşnic. Căsătoria este doar o interpretare a raportului dintre bărbat şi femeie şi n-ar trebui să se teamă nimeni de ea, dacă o face din convingere şi nu din constrângere.

Cucuiato barbaticoooo:)))

Exact

Oare de asta simt ca ma simpatizezi? >)>)

Pai..pai....

Si-n tarana, de-i stau sanii, / Cu-un cearceaf acoperiti / Fruntea-i, tot va spune Lunii / C-o iubesc,... de-am sa pierd a mele minti...

Şi totuşi, învăţăm despre căsătorie ca despre un pas decisiv, o etapă în care se construieşte o nouă familie, o nouă celulă a societăţii. Unii declară că nu se simt capabili să ducă la bun sfârşit un proiect atât de important pentru societate. O societate bolnavă este aşa pentru că celule ei sunt bolnave. Poate ne sperie efectele căsătoriei nereuşite datorită a ceea ce vedem în jur...

Chestia e ca a 2_a oara e sigur mai bine, stii ce ai de facut, stii in ce te implici, stiu amandoi ce trebuie facut pt a fi bine.
Daca nu exista acea maturitate , nu o sa fie niciodata bine ..

Totul consta in educatie. Vezi tu... exista obiceiurile acelea cu trecutul pragului cu gaina, toate acestea au efecte negative asupra noastra inca din copilarie cand ne povestesc parintii. In mintea noastra toata mascarada capata un sens putin ezoteric si ne gandim ca evoluam, ca ajungem in alta "clasa", ca trecem "pragul". Dar defapt nu facem decat sa informam lumea ca x si y sunt o familie si au un copil dublu sm...

Fara divorturi! Uite no Dna veni stie ce zice!

Care barbat mai vrea sa se insoare azi, cand oferta de partea cealalta e atat de generoasa..'pacat' de cei pe care nu ii tine buzunaru'..

G te iau eu -.-
Tu doar stii sa dai cu matura, eu doar produc gunoiul :))

"La bine şi la rău". Este o promisiune şi ca orice promisiune nu trebuie încălcată. Vreţi să spuneţi că teama de eşec nu există?

Vreau sa castig la loto Doamne.
Macar ti-ai luat bilet? :))

Cucuiata, te-a convins duşca să nu te căsătoreşti? Sau să convieţuieşti cu duşca?

:)))) cat mai costa, Doc ?

Pai si nu ti-e teama ca te-as putea matura?:D

Carcotasilor!!! Dusca lui Felix m-a covins ca e un barbat curajos, ce dreaq nu intelegeti nimic? :)))

Asta te învaţă biserica, factorul manipulator numarul 1 al societăţii. Dar lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel în realitate. În primul rând oamenii caută mereu să conştientizeze iubirea, motiv pentru care o confundă cu gelozia, cu două pălmi date la beţie omului iubit, cu grava idee că cel cu care ţi-o tragi îţi aparţine.Total greşit şi din păcate ăştia-s valul de oameni care se căsătoresc pentru că au impresia că ăsta-i scopul. Nu sunt împotriva căsătoriei, din contră. Sunt prea multe de spus şi n-aş vrea să fiu interpretat greşit, fiind un subiect ce atinge atâtea "suflete"...

Sincer, nu am nimic cu dansa !

Nu. Aici gresesti. Spuneam mai sus - in conceptia mea - casatoria inseamna responsabilitate, incredere, iubire(printre altele) iar atunci in momentul in care cei doi sunt de acord sa se casatoreasca isi atribuie reciproc in prima faza cele 3 valori mentionate mai sus asadar nu exista frica. Putem sa spunem ca apare acea frica pe mai tarziu cand incepe sa dispara increderea ori iubirea... dar la inceput ? Frica ? nu... ( excludem mariajele cu interese)

Cu dusca, nu? Ca sincer, nici eu :)))

Doar cu dusca mai am de treaba !

Esti insurat?:D

N_ai raspuns la intrebare :))

Doctore, e corect aşa! dar vezi bine că nici perspectiva divorţului ca "gest sportiv" nu convinge! Eu cred că toată lumea se fereşte să spună adevăruri despre temerile reale. Să fim cinstiţi. Unii motivează o situaţie materială precară, alţii nevoia acută de zbenguială la liber, alţii folosesc expresia "Nu intru-n jug"... Sunt surprins să aud doar despre beneficiile actului în sine şi de "scăparea" prin divorţ.

Off Topic : Nu sunt insurat.

O sa fii
Moartea nu iarta pe nimeni :))))

Cred ca trebuia mai intai sa definim frica....

Ha... nu ma las prada veninoaselor :))

Fara sa vrei, gasesti una :D

Doar intrebam. ma gandeam ca vorbesti din experienta si era bine sa ne impartasesti din ea..ai prins ideea, da?

Eiii...de unde frica ?Autor, tu nu ai vazut, ca s-a pus intrebarea ,,cu frica''...si nimanui nu-i frica de nimic?Aici, doar curajosi...ce naiba!:)Probabil...pe toti ne sperie ,,un nou inceput''...sau orice nou inceput!In general, oamenii, sunt:imbatabili, invincibili si uneori si irefutabili:)

Vasi78, nu cred că nu are legătură cu atul căsătoriei în sine; toţi tinerii îndrăgostiţi (sau nu chiar tineri) îşi închipuie că lumea începe şi se termină cu ei. Viziunea lor se regăseşte în acel spectacol cu nunta la biserică, cuvintele preotului...

Cam mult, e 200 de lei cu o simpla cerere ;D

Da, e plină societatea de irefutabili şi încărcaţi de virtuţi... :)

Da... oarecum imi bati un apropo sa tac din gura ca nu stiu ce vorbesc. Ei bine vorbesc din ce observ la cei casatoriti si din ceea ce spun acestia. Stii vorba aia ? E bine sa inveti din greselile altora. Nu spun ca mariajul e o greseala, dar pentru multe persoane acesta(mariajul a fost o greseala) si de ce sa nu tragem concluzii de pe urma experientelor lor ?( obiective bineinteles)

Frica este un termen generic ( !? ). Vorbim despre temeri legate de viitorul unui cuplu... şi despre schimbările modului de viaţă, totul se schimbă.

Na, macar nu sunt fricosi...sunt un fel de Andri POpa,Toma Alimos....sa nu mai zic de Batman!:)MIe, cel mai tare imi plac fricosii, care dupa ce s-au ars, sufla si in iaurt!

Si concluzia ? Consider ca poate constituii o frica. Dar nu se aplica la oricine. Se aplica la acele persoane care au falsa conceptie ca prin mariaj incepi o viata noua, ca te schimbi, ca devii altfel(necunoscut) Iar aici insist pentru ca exista frica de necunoscut aproape in orice domeniu. Dar pentru cei care stiu ce inseamna un mariaj nu cred ca isi face aparitie frica(pentru ca aceste persoane au idee ce le asteapta). Astept contre :)

Anda190, pe vremea lui Toma Alimos si Andri Popa nu exista pampers si nu erau nisci aprfumuri de mascat mirosul, de asta aia erau obligati practic sa fie mai curajosi. Acuma, ca exista posibilitati, e musai sa te obisnuiesti si sa-ti placa fricosii :))

Ce-i aia frica ?? Cand stiu ca o femeie sarmana, sau un barbat rmas singur a murit, ii duc la groapa fluierand... Ma bucur tacut ca li s-a sfarsit nenoricirea, aceea de-a nu fi fost fericiti vreodata... Tarana, au cerut-o, (vad asta pe buzele lor vinetii)... dar n-au vrut sa pricinuiasca vreo suparare ! Au asteptat, langa lumanari de ceara, sa vina sufletul ei si la ei !!!

Ai dreptate. Casatoria nu te schimba, daca nu esti un ipocrit si iti cunosti valorile. Din pacate pe majoritatea casatoria ii schimba la capitolul frustrare, devenind frustrati pentru ca n-au avut curajul sa se cunoasca pe ei insisi. Dar au avut "curajul" sa se casatoreasca, ceea ce le bate pe toate, nu? Eu iti dau dreptate, impss.

Mi se pare foarte ciudată căsătoria. Este o întâmplare complet diferită de la cuplu la cuplu. Adică: unii bărbaţi aşteaptă de la viitoare soţie să preia sarcinile (muncile, grijile..) care până atunci erau ale mamei! Şi, culmea, există femei care fac acest lucru cu mândrie! Nu le înţeleg, nici pe ele, nici pe ei! Alţi bărbaţi descoperă în căsătorie un prilej minunat de a experimenta tot ceea ce până atunci nu au făcut, participând activ la menaj şi îngrijirea copiilor, sprijinindu-şi soţia, protejând-o, conştientizând ca fiind foarte important ceea ce fac ei. Căsătoriile sunt foarte diferite de la caz la caz! Asta pentru că oamenii sunt diferiţi. Este terifiant să nu ştiu ce fel de femeie voi iubi, cum va hotărî ea să participe, de pe ce poziţie; dominantă? Sau nu? Lucrul acesta este nesigur şi iată: acesta este motivul (primul motiv concret) care mă nelinişteşte. E ciudat? E normal?