Între iubire şi zăpadă! ;)

Între iubire şi zăpadă! ;)

Sufocaţi de taxe, sătui până peste cap de lupta "pentru ciolan" a celor care oricum administrează cu graţie ciolanul de un sfert de secol, aiuriţi de tot felul de ameninţări din partea năstruşnicelor legi pe care le coace un Parlament zglobiu, plictisiţi de pânda obosită cu care vânăm tot felul de oportunităţi de comerţ :-))) ;) pentru a ne construi un trai mai călduţ, familişti sau nu, ne rămâne ceva gratis şi statornic: natura... Pentru că este toamnă, facem plimbări lungi şi ne lăsăm vrăjiţi de farmecul cu care dansează frunzele ruginite spre pământ, ca nişte porumbei dresaţi; căutăm târgurile de toamnă pentru a fi în mijlocul bogăţiei pământului şi printre picături visăm frumos despre o altfel de societate pe care am putea s-o construim după ce ne vom mai produce o dată în cabinele cu perdeluţe albastre :-))... Ca lupii ce mai trec pe la locul faptei, aruncăm un ochi în jurul Primăriei fără să ne lăsăm impresionaţi ba chiar râzând în hohote de elanul creator ce i-a cuprins pe mai marii noştri care vopsesc borduri şi stâlpi, astupă gropi, tund iarba :-)) şi toaletează copacii prea liberi ca să fie pe gustul lor... Şi ce văd în plus? Ilustrate pe care scrie: "Nu-l votaţi pe Iohannis! Că vă taie pensiile şi salariile..". Astea sunt peste tot, laolaltă cu banere imense şi afişe lipite peste tot... Numai pe uşi n-au lipit nimic; ce i-ar opri? Aaa, ştiu: ar face fraierii infarct şi nu s-ar mai prezenta la vot... Deşi în parohia lui Dragnea până şi morţii votară! Una peste alta, ticăloşii reuşesc să ne fure şi toamna! Căci toate aşezările, fie că sunt ridicate pe asfalt, fie pe "ţelină", arată ca dracu`... Oriunde întorci capul vezi chipuri zâmbitoare pe hârtie la care sunt anexate vorbele lor de duh cu care vor să ne prostească iar şi iar şi iar. Îmi vreau toamna înapoi. Vreau să-i bag în sac pe ăia care înghesuie frunzele arămii, gloria unui an întreg... la pubelă. Vreau să aprind focuri mari pe deal din loc în loc, să se adune "fraierii", aşa cum făcea Ştefan când dădea veste să se ridice norodul, să gonească hoardele rele şi însetate de sânge, dincolo de zări. Zările noastre. Dar.. eu nu sunt Ştefan şi nici voi nu vă consideraţi "fraieri"... Şi oricum.. sunteţi foarte ocupaţi cu drumurile voastre mărunte de făpturi micuţe care bănănăie dintr-un loc într-altul :-)) să adune firimiturile ce sar (până şi alea) scârbite de pe mesele hoardelor. De aceea sunt în aceste zile mai fără chef, mai trist (nici nu ştiu dacă vreau iubită :-( ) şi mă îndop cu pădure, cu iaz, cu luncă pustie şi cu mirişte arsă... şi ape în care miliardele de făpturi abia născute, sunt ocrotite prin lege ( =))) ) să crească mari şi să se dolofănească pentru "a da frumos"... tot pe talerele din faţa hoardelor! Mase de manevră, ca şi noi... Mă mai scald în nemulţumirea asta doar câteva zile, căci de la taste până la ştampilă nu este drum lung şi ustensila o să cadă cu zgomot şi furie exact acolo unde nu se aşteaptă hoardele. Mă mai îndop sârguincios cu speranţa că nu au chiorât toţi să nu vadă toamna furată, primăvara apatică şi vara obositoare în care tot omul aşteaptă "un liber" să se poată piti la soare... Cât despre iarnă, au uitat oare românii... Crăciunul? ... ;)

Alte intrebari de la 00_think

* Miracolul cât un pumn...
* Mâna salvatoare...
* Şmecherii virtuali, seria Flatulenţe