Astazi s-au implinit 125 de ani de la moartea lui MIHAI EMINESCU.
Va invit sa postati poezii,fie ale unor mari poeti,fie personale,poezii ce au reprezentat/reprezinta un balsam pentru suflet.
Poezii de suflet
Atasamente
http://www.youtube.com/watch?v=3MQt4HlAQZ4
FLOARE ALBASTRA
� Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele.
In zadar râuri de soare
Gramadesti-n a ta gândire
Si câmpiile asire
Si întunecata mare;
Piramidele-nvechite
- Action Bar:
- Raspunsuri (59)
- Afisari (1244)
- Facebook Share
189 raspunsuri
Postat de bracanradual la 15 iunie 2014 - 22:24
De ce nu crezi in iubirea mea? Sunt prea departe de inima ta, Caci tu esti Soarele,iar eu sunt o stea E prea mica iubirea mea? As putea noaptea in zi s-o transform, Si in zi sa lucesc si in noapte sa dorm? Daca cerul in picuri de m-ar transforma Iubirea de Soare eu as urma. O clipa de te-as privi Eu stiu ca viata mi s-ar sfarsi Caci cu razele-ti dulci tu m-ai sorbi Caldura din inima-ti m-ar topi. Decat o viata in lipsa ta Mai bine o clipa sub privirea Ta.
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 22:26
bracanradual
De ce nu crezi in iubirea mea? Sunt prea departe de inima ta, Caci tu esti Soarele,iar eu sunt o stea E prea mica iubirea mea? As putea noaptea in zi s-o transform, Si in zi sa lucesc si in noapte sa dorm? Daca cerul in picuri de m-ar transforma Iubirea de Soare eu as urma. O clipa de te-as privi Eu stiu ca viata mi s-ar sfarsi Caci cu razele-ti dulci tu m-ai sorbi Caldura din inima-ti m-ar topi. Decat o viata in lipsa ta Mai bine o clipa sub privirea Ta.Atasamente
View: 103
Postat de bracanradual la 15 iunie 2014 - 22:26
Scrisa de mine
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 22:27
bracanradual
Scrisa de mine
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 22:28
...
Atasamente
5030 raspunsuri
Postat de DOCTOR_EVIL la 15 iunie 2014 - 22:32
Iubind în taină...
Iubind în taină am păstrat tăcere,
Gândind că astfel o să-ţi placă ţie,
Căci în priviri citeam o vecinicie
De-ucigătoare visuri de plăcere.
Dar nu mai pot. A dorului tărie
Cuvinte dă duioaselor mistere;
Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere
A celui suflet ce pe al meu ştie.
Nu vezi că gura-mi arsă e de sete
Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi.
Copila mea cu lungi şi blonde plete?
Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,
C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete.
Fă un sfârşit durerii... vin' la sânu-mi.
Iubind în taină am păstrat tăcere,
Gândind că astfel o să-ţi placă ţie,
Căci în priviri citeam o vecinicie
De-ucigătoare visuri de plăcere.
Dar nu mai pot. A dorului tărie
Cuvinte dă duioaselor mistere;
Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere
A celui suflet ce pe al meu ştie.
Nu vezi că gura-mi arsă e de sete
Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi.
Copila mea cu lungi şi blonde plete?
Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,
C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete.
Fă un sfârşit durerii... vin' la sânu-mi.
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 22:33
DOCTOR_EVIL
Iubind în taină...Iubind în taină am păstrat tăcere,
Gândind că astfel o să-ţi placă ţie,
Căci în priviri citeam o vecinicie
De-ucigătoare visuri de plăcere.
Dar nu mai pot. A dorului tărie
Cuvinte dă duioaselor mistere;
Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere
A celui suflet ce pe al meu ştie.
Nu vezi că gura-mi arsă e de sete
Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi.
Copila mea cu lungi şi blonde plete?
Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,
C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete.
Fă un sfârşit durerii... vin' la sânu-mi.
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 22:36
Sa simt...
Oh, cat as sta sa te privesc!
Sa-ti mangai tamplele, rotund,
Cuvinte dulci sa iti soptesc
Sa beau licoarea pan' la fund.
Sa simt suflarea-n parul meu,
Soptindu-mi cand si cand…
Te voi iubi de-acum mereu,
Cu glasul tau cel bland.
Sa te simt si sa te-ador,
Nu m-as satura vreodata,
Sa-ti sarut fiecare por,
De mireasma-ti imbatata.
Sa-nchid ochii si sa simt,
Degetele pe-a mea piele,
Sa ma mangai, sa te-alint,
Cand e cerul plin de stele.
Istoviti sa adormim
In cearceafuri moi
Si in vis sa ne iubim,
Pe toti norii de sub noi... (by me,Michelle)
Oh, cat as sta sa te privesc!
Sa-ti mangai tamplele, rotund,
Cuvinte dulci sa iti soptesc
Sa beau licoarea pan' la fund.
Sa simt suflarea-n parul meu,
Soptindu-mi cand si cand…
Te voi iubi de-acum mereu,
Cu glasul tau cel bland.
Sa te simt si sa te-ador,
Nu m-as satura vreodata,
Sa-ti sarut fiecare por,
De mireasma-ti imbatata.
Sa-nchid ochii si sa simt,
Degetele pe-a mea piele,
Sa ma mangai, sa te-alint,
Cand e cerul plin de stele.
Istoviti sa adormim
In cearceafuri moi
Si in vis sa ne iubim,
Pe toti norii de sub noi... (by me,Michelle)
Atasamente
View: 123
Postat de bracanradual la 15 iunie 2014 - 22:39
Noaptea, noaptea-i de matase
Stele, stele se aprind
Toate clipele frumoase
Ca-ntr-o poveste
Tainic ma cumprinzi
Ziua vine prea grabita
Visul nu s-a terminat
Plange inima ranita si parasita
Tu iubire
Da-mi taina noptii inapoi
Ramai la pieptul meu
Da-mi taina noptii inapoi
Melodia fericirii cant-o mereu
Noaptea, noaptea-i de matase
Stele, stele se aprind
Plange inima ranita si parasïta
Stele, stele se aprind
Toate clipele frumoase
Ca-ntr-o poveste
Tainic ma cumprinzi
Ziua vine prea grabita
Visul nu s-a terminat
Plange inima ranita si parasita
Tu iubire
Da-mi taina noptii inapoi
Ramai la pieptul meu
Da-mi taina noptii inapoi
Melodia fericirii cant-o mereu
Noaptea, noaptea-i de matase
Stele, stele se aprind
Plange inima ranita si parasïta
9227 raspunsuri
Postat de anda190 la 15 iunie 2014 - 22:40
Romulus Vulpescu - În fiecare
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne rasucim pe-un asternut posac,
Însingurati în doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
În zgura sarutarile uzate;
Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne rasucim pe-un asternut posac,
Însingurati în doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
În zgura sarutarile uzate;
Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 22:41
anda190
Romulus Vulpescu - În fiecareÎn fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne rasucim pe-un asternut posac,
Însingurati în doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
În zgura sarutarile uzate;
Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Postat de anda190 la 15 iunie 2014 - 22:43
Alina8310
anda190
Romulus Vulpescu - În fiecareÎn fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne rasucim pe-un asternut posac,
Însingurati în doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
În zgura sarutarile uzate;
Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 22:47
Inca una care-mi place la nebunie,desi poetul difera.
Fă-ţi timp – Rudyard Kipling
În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să te alini oricând!
Fă-ţi timp pentru-adevaruri şi adâncimi de vis,
Fă-ţi timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,
Fă-ţi timp s-asculţi ce spune o floare, un cocor!
Fă-ţi timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,
Fă-ţi timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!
Fă-ţi timp să stai cu mama, cu tatăl tău – bătrâni…
Fă-ţi timp de-o vorbă bună, de-o coajă pentru câini…
În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, că eşti de multe mistere-nconjurat!
Fă-ţi timp cu orice taină sau adevăr să stai,
Fă-ţi timp, căci toate-acestea au inimă, au grai!
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii adevăratul sens!
Fă-ţi timp, acum!
Să ştii: zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi!
Fă-ţi timp – Rudyard Kipling
În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să te alini oricând!
Fă-ţi timp pentru-adevaruri şi adâncimi de vis,
Fă-ţi timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,
Fă-ţi timp s-asculţi ce spune o floare, un cocor!
Fă-ţi timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,
Fă-ţi timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!
Fă-ţi timp să stai cu mama, cu tatăl tău – bătrâni…
Fă-ţi timp de-o vorbă bună, de-o coajă pentru câini…
În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, că eşti de multe mistere-nconjurat!
Fă-ţi timp cu orice taină sau adevăr să stai,
Fă-ţi timp, căci toate-acestea au inimă, au grai!
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii adevăratul sens!
Fă-ţi timp, acum!
Să ştii: zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi!
Postat de bracanradual la 15 iunie 2014 - 22:50
Alina8310
Inca una care-mi place la nebunie,desi poetul difera.Fă-ţi timp – Rudyard Kipling
În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să te alini oricând!
Fă-ţi timp pentru-adevaruri şi adâncimi de vis,
Fă-ţi timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,
Fă-ţi timp s-asculţi ce spune o floare, un cocor!
Fă-ţi timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,
Fă-ţi timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!
Fă-ţi timp să stai cu mama, cu tatăl tău – bătrâni…
Fă-ţi timp de-o vorbă bună, de-o coajă pentru câini…
În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, că eşti de multe mistere-nconjurat!
Fă-ţi timp cu orice taină sau adevăr să stai,
Fă-ţi timp, căci toate-acestea au inimă, au grai!
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii adevăratul sens!
Fă-ţi timp, acum!
Să ştii: zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi!
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 22:55
Doar iubirea
Florile de tei miros,
Atat de dulce si sublim,
In inima-I pace si frumos,
Atunci cand iubim.
Zilele sunt mai scurte,
Noptile par mai lungi,
Soarele ne incalzeste,
Visele-ne- alunga,
Doar ea…iubirea.
Doar o viata avem,
Muritori pe pamant suntem,
E trist sa nu incercam,
Sentimentul iubirii sa-l traim.(by me)
Florile de tei miros,
Atat de dulce si sublim,
In inima-I pace si frumos,
Atunci cand iubim.
Zilele sunt mai scurte,
Noptile par mai lungi,
Soarele ne incalzeste,
Visele-ne- alunga,
Doar ea…iubirea.
Doar o viata avem,
Muritori pe pamant suntem,
E trist sa nu incercam,
Sentimentul iubirii sa-l traim.(by me)
Atasamente
View: 101
Postat de Alina8310 la 15 iunie 2014 - 23:03
Adrian Paunescu - Cu tine
Cu tine viata mea se lumineaza,
Cu tine hotarasc a obosi,
Cu tine urc astenic spre amiaza
Si ma sfarsesc in fiecare zi.
Cu tine e-mpacare si e lupta,
Cu tine este tot si e nimic,
Cu tine-mi infloreste lancea rupta,
Cu tine sunt si mare, sunt si mic.
Cu tine totu-i parca unt pe paine,
Cu tine bradu-i brad, si nu sicriu,
Cu tine astazi mi se face maine.
Cu tine mor pentru a fi mai viu.
Cu tine poezia mea exista,
Cu tine chem zapezi si-alung zapezi,
Cu tine nici tristetea nu e trista,
Cu tine eu te vad cand nu ma vezi.
Cu tine sunt nedrept si sunt dreptate,
Cu tine sunt gelos si sunt ghetar,
Cu tine-ncep si se termina toate,
Cu tine intr-un schit apar - dispar.
Cu tine e lumina si-ntuneric,
Cu tine zac sa ma-nsanatosesc,
Cu tine cubul redevine sferic,
Cu tine ce-i dracesc e ingeresc.
Cu tine e mai rau si e mai bine,
Cu tine reincepe viata mea,
Cu tine e mai greu ca fara tine,
Dar fara tine nu s-ar mai putea.
Cu tine viata mea se lumineaza,
Cu tine hotarasc a obosi,
Cu tine urc astenic spre amiaza
Si ma sfarsesc in fiecare zi.
Cu tine e-mpacare si e lupta,
Cu tine este tot si e nimic,
Cu tine-mi infloreste lancea rupta,
Cu tine sunt si mare, sunt si mic.
Cu tine totu-i parca unt pe paine,
Cu tine bradu-i brad, si nu sicriu,
Cu tine astazi mi se face maine.
Cu tine mor pentru a fi mai viu.
Cu tine poezia mea exista,
Cu tine chem zapezi si-alung zapezi,
Cu tine nici tristetea nu e trista,
Cu tine eu te vad cand nu ma vezi.
Cu tine sunt nedrept si sunt dreptate,
Cu tine sunt gelos si sunt ghetar,
Cu tine-ncep si se termina toate,
Cu tine intr-un schit apar - dispar.
Cu tine e lumina si-ntuneric,
Cu tine zac sa ma-nsanatosesc,
Cu tine cubul redevine sferic,
Cu tine ce-i dracesc e ingeresc.
Cu tine e mai rau si e mai bine,
Cu tine reincepe viata mea,
Cu tine e mai greu ca fara tine,
Dar fara tine nu s-ar mai putea.
332 raspunsuri
Postat de Icsan la 15 iunie 2014 - 23:09
Moarte în lumină
1
Tu ştii
Câte aluviuni
Lasă în mine apa curgătoare a zilei
Şi ce eroică beznă îmi trebuie
Să mă curăţ de ele
Şi cum,
Atunci când ochii mei abia au uitat
Forma străină a corpurilor
Şi nici o rază
Nu le mai tulbură adânca vedere,
Urechile înspăimântate
Încep să distingă
Scurgerea timpului
Din nou înspre zi.
Împins,
Întunericul primeşte contururi,
Se face impur şi se mişcă,
Înălţat din zăpadă
Câinele ascultă ceva,
Paznicul începe să-şi închidă
Mantaua.
Ajutor, strig
Sperând
Că ar mai putea cineva
Să-l oprească.
Dacă
Nu s-ar mai face dimineaţă? -
Întreb sperând
Că mă mai poate ajuta cineva.
Dacă nimic nu s-ar mai clinti?
Dacă nu s-ar mai pune în mişcare
Imensa roată
Care mă trage pe zi?
2
Numai de tine atârnă asta, tată,
Numai de tine depinde
Ca-n leagănul cald
În care singur m-ai născut
Să-mi vii alături.
Braţele mele tu mi le-ai făcut
Şi-n întuneric te găsesc pe tine,
Şi răsuflarea mea,
Din răsuflarea ta înmugurită,
Lângă clavicula-ţi subţire
Numai noaptea o simţi,
Şi doar din beznă ochii tăi mă văd,
Şi mi-e atât de bine,
Şi ţi-e atât de bine.
Iubitul meu, Doamne, tatăl şi fratele meu,
Nu prăvăli deasupra mea lumina
Ca să dispari în albul ei prăpăd.
Nu-ţi fie teamă de mine!
3
Dacă nu s-ar mai face dimineaţă,
Dacă alunecosul pisc al nopţii
Nu mi-ar fugi mereu de sub picioare,
Cine ar îndrăzni să înjosească
Noptoasele mele izbânzi,
Singurătatea fără ţărm în care
Te simt din când în când cum vii
Şi-apoi te zbaţi să te desprinzi?
E păcat, Doamne, că te-nchid în mine
Ca-ntr-o capcană, ca să te mângâi?
4
Împotriva ta
Cine-ar îndrăzni să-mi vină-n ajutor?
Soarele numai pe tine te-ascultă
Şi-odată cu soarele
Cresc în jurul meu
Pădurile de ochi
Mângâioşi, umili şi uzi.
Ajutor, ajutor,
Numai tu le poţi porunci să adoarmă,
Numai tu,
Fratele meu întru negăsire,
Tu,
Întru căutare mire,
Tu,
Cel ce-ţi astupi cu aripa urechile
Să nu mă auzi.
5
Nicicând n-am fost mai muritoare
O, spinii tăi îmi intră-n umăr dulci,
Eşti prea aproape
Ca să simt durerea
Când capul lin pe pieptul meu îl culci.
Se face noapte peste calendare,
Te leagăn, tată,
În leagănul meu
Şi-mi vine să surâd
Când îmi aduc aminte
Că fiul meu cuminte-i Dumnezeu.
Dar noaptea-l creşte şi mi-l face frate
Şi uită că mi-e frate în curând,
Lângă clavicula-i subţire
Gura mea sfântă respirând
O clipă numai indecisă.
Şi apoi
Devii din nou părinte.
Ce spaimă dinainte
De-a fi şi eu pe lume
Te face să chemi zorii peste noi?
Când m-ai născut
Te-ai bucurat.
Ce nostalgie a puterii tale
De dinainte de-a iubi
Te face
Să răsuceşti lumina-n amândoi?
6
În jurul meu pădurile de ochi,
Locul câinelui desenat pe zăpadă,
Paznicul dormind în soare undeva.
Din ce în ce mai muritoare,
Ce păcat - murmur şi nu înţeleg
Dacă păcatul îl plâng
Sau speram doar să vină.
Aştept curată noaptea următoare
Şi următoarea moarte în lumină.
by, Ana Blandiana
1
Tu ştii
Câte aluviuni
Lasă în mine apa curgătoare a zilei
Şi ce eroică beznă îmi trebuie
Să mă curăţ de ele
Şi cum,
Atunci când ochii mei abia au uitat
Forma străină a corpurilor
Şi nici o rază
Nu le mai tulbură adânca vedere,
Urechile înspăimântate
Încep să distingă
Scurgerea timpului
Din nou înspre zi.
Împins,
Întunericul primeşte contururi,
Se face impur şi se mişcă,
Înălţat din zăpadă
Câinele ascultă ceva,
Paznicul începe să-şi închidă
Mantaua.
Ajutor, strig
Sperând
Că ar mai putea cineva
Să-l oprească.
Dacă
Nu s-ar mai face dimineaţă? -
Întreb sperând
Că mă mai poate ajuta cineva.
Dacă nimic nu s-ar mai clinti?
Dacă nu s-ar mai pune în mişcare
Imensa roată
Care mă trage pe zi?
2
Numai de tine atârnă asta, tată,
Numai de tine depinde
Ca-n leagănul cald
În care singur m-ai născut
Să-mi vii alături.
Braţele mele tu mi le-ai făcut
Şi-n întuneric te găsesc pe tine,
Şi răsuflarea mea,
Din răsuflarea ta înmugurită,
Lângă clavicula-ţi subţire
Numai noaptea o simţi,
Şi doar din beznă ochii tăi mă văd,
Şi mi-e atât de bine,
Şi ţi-e atât de bine.
Iubitul meu, Doamne, tatăl şi fratele meu,
Nu prăvăli deasupra mea lumina
Ca să dispari în albul ei prăpăd.
Nu-ţi fie teamă de mine!
3
Dacă nu s-ar mai face dimineaţă,
Dacă alunecosul pisc al nopţii
Nu mi-ar fugi mereu de sub picioare,
Cine ar îndrăzni să înjosească
Noptoasele mele izbânzi,
Singurătatea fără ţărm în care
Te simt din când în când cum vii
Şi-apoi te zbaţi să te desprinzi?
E păcat, Doamne, că te-nchid în mine
Ca-ntr-o capcană, ca să te mângâi?
4
Împotriva ta
Cine-ar îndrăzni să-mi vină-n ajutor?
Soarele numai pe tine te-ascultă
Şi-odată cu soarele
Cresc în jurul meu
Pădurile de ochi
Mângâioşi, umili şi uzi.
Ajutor, ajutor,
Numai tu le poţi porunci să adoarmă,
Numai tu,
Fratele meu întru negăsire,
Tu,
Întru căutare mire,
Tu,
Cel ce-ţi astupi cu aripa urechile
Să nu mă auzi.
5
Nicicând n-am fost mai muritoare
O, spinii tăi îmi intră-n umăr dulci,
Eşti prea aproape
Ca să simt durerea
Când capul lin pe pieptul meu îl culci.
Se face noapte peste calendare,
Te leagăn, tată,
În leagănul meu
Şi-mi vine să surâd
Când îmi aduc aminte
Că fiul meu cuminte-i Dumnezeu.
Dar noaptea-l creşte şi mi-l face frate
Şi uită că mi-e frate în curând,
Lângă clavicula-i subţire
Gura mea sfântă respirând
O clipă numai indecisă.
Şi apoi
Devii din nou părinte.
Ce spaimă dinainte
De-a fi şi eu pe lume
Te face să chemi zorii peste noi?
Când m-ai născut
Te-ai bucurat.
Ce nostalgie a puterii tale
De dinainte de-a iubi
Te face
Să răsuceşti lumina-n amândoi?
6
În jurul meu pădurile de ochi,
Locul câinelui desenat pe zăpadă,
Paznicul dormind în soare undeva.
Din ce în ce mai muritoare,
Ce păcat - murmur şi nu înţeleg
Dacă păcatul îl plâng
Sau speram doar să vină.
Aştept curată noaptea următoare
Şi următoarea moarte în lumină.
by, Ana Blandiana
16619 raspunsuri
Postat de mihaela_bambina la 16 iunie 2014 - 00:21
~ Dar vieţii, nici că-i pasă ~
Am tot simţit cum trece, pe lângă mine timpul
Furând mârşav, din anii mei pe rând.
Fără să-i pese, schimonosindu-mi chipul
Lăsându-mă pustie, cu suflet tremurând.
Am tot privit stingheră, imagini în oglindă
Tot întrebându-mă: Straina, cine-o fi?
Am adunat la vise, secundă cu secundă
Ştiind, pe-altarul vieţii, curând mă voi jertfi.
Nu-mi pare rău că părul, la tâmple mi-e albit
Şi nici că faţa toată, de riduri mi-e brăzdată.
Regret că am pierdut, oameni, ce i-am iubit
Care mi-au arătat, ce-i dragostea curată.
Că timpul trece, trece, şi e necruţător
Suntem datori c-o moarte, şi trebe' s-o plătim.
Dar despărţirea doare, e prea sfâşietor...
Adio când le spunem, la cei ce îi iubim.
De asta spun că timpul, pe lângă mine trece,
Furând mereu din ceea, ce n-aş vrea ca să fure.
Un alt nou răsărit, nu ştiu ce-mi va aduce...
Zăresc în luciul apei, priviri, mult prea mature.
Veni-va ea şi ziua, când alţii or să mă piardă
Cum eu la rândul meu, pe alţii i-am pierdut.
Dorul ce le tot port, adesea mă abundă
Clipa ce-am trăit-o, amarnic m-a durut.
Aş spune vieţii stai! Dă-mi timpul înapoi!
-Odată să revăd, ce inima-mi tot cere-
Mă doare dorul tare si lacrimi curg şuvoi
Îndură-te tu viaţă, mă cruţă de durere.
Dar vieţii, nici că-i pasă, de plânsul meu amarnic
E rostul ei firesc, să treacă în neştire.
Urât şi dureros (e sentimentul abandonic...)
Ce-n sufletul meu trist, îşi are adăpostire.
ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
15 iunie 2014 la 23:26
Am tot simţit cum trece, pe lângă mine timpul
Furând mârşav, din anii mei pe rând.
Fără să-i pese, schimonosindu-mi chipul
Lăsându-mă pustie, cu suflet tremurând.
Am tot privit stingheră, imagini în oglindă
Tot întrebându-mă: Straina, cine-o fi?
Am adunat la vise, secundă cu secundă
Ştiind, pe-altarul vieţii, curând mă voi jertfi.
Nu-mi pare rău că părul, la tâmple mi-e albit
Şi nici că faţa toată, de riduri mi-e brăzdată.
Regret că am pierdut, oameni, ce i-am iubit
Care mi-au arătat, ce-i dragostea curată.
Că timpul trece, trece, şi e necruţător
Suntem datori c-o moarte, şi trebe' s-o plătim.
Dar despărţirea doare, e prea sfâşietor...
Adio când le spunem, la cei ce îi iubim.
De asta spun că timpul, pe lângă mine trece,
Furând mereu din ceea, ce n-aş vrea ca să fure.
Un alt nou răsărit, nu ştiu ce-mi va aduce...
Zăresc în luciul apei, priviri, mult prea mature.
Veni-va ea şi ziua, când alţii or să mă piardă
Cum eu la rândul meu, pe alţii i-am pierdut.
Dorul ce le tot port, adesea mă abundă
Clipa ce-am trăit-o, amarnic m-a durut.
Aş spune vieţii stai! Dă-mi timpul înapoi!
-Odată să revăd, ce inima-mi tot cere-
Mă doare dorul tare si lacrimi curg şuvoi
Îndură-te tu viaţă, mă cruţă de durere.
Dar vieţii, nici că-i pasă, de plânsul meu amarnic
E rostul ei firesc, să treacă în neştire.
Urât şi dureros (e sentimentul abandonic...)
Ce-n sufletul meu trist, îşi are adăpostire.
ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
15 iunie 2014 la 23:26
Postat de mihaela_bambina la 16 iunie 2014 - 00:29
Chiar de vei rupe...
Chiar de vei rupe toți bujorii din grădină
Când floarea lor te va-mbia să o mângâi,
Am să le spun că tu n-ai nicio vină,
Că nu ai vrut să calci petală ce îți moare sub călcâi....
Să-i strângi într-un buchet și să-i stropești cu rouă,
Să nu se ofilesca-n brațul tău , mult prea curând,
Și să oprești lacrima lor, când din petale ,floarea plouă
Pentru că știu că or să cada rând pe rând.
Și-n locul florilor pe care tu le-ai rupt,
Când așteptau ca vântul să le smulgă din petale,
Acolo unde-au fost ,dar astăzi nu mai sunt
Să uzi pămntul lor, cu lacrimile tale.
Chiar de vei rupe toți bujorii din grădină
Nu-i vei feri de vânt și ploi,
Pentru ca dacă nu i-ai rupt din rădăcină,
Cu mâna ta le-ai dat încă o primavara înapoi.
Autor...Dorel Dumitru 19-05-2014
Chiar de vei rupe toți bujorii din grădină
Când floarea lor te va-mbia să o mângâi,
Am să le spun că tu n-ai nicio vină,
Că nu ai vrut să calci petală ce îți moare sub călcâi....
Să-i strângi într-un buchet și să-i stropești cu rouă,
Să nu se ofilesca-n brațul tău , mult prea curând,
Și să oprești lacrima lor, când din petale ,floarea plouă
Pentru că știu că or să cada rând pe rând.
Și-n locul florilor pe care tu le-ai rupt,
Când așteptau ca vântul să le smulgă din petale,
Acolo unde-au fost ,dar astăzi nu mai sunt
Să uzi pămntul lor, cu lacrimile tale.
Chiar de vei rupe toți bujorii din grădină
Nu-i vei feri de vânt și ploi,
Pentru ca dacă nu i-ai rupt din rădăcină,
Cu mâna ta le-ai dat încă o primavara înapoi.
Autor...Dorel Dumitru 19-05-2014
863 raspunsuri
Postat de macovei la 16 iunie 2014 - 00:34
Gloosa ;)
Atasamente
http://www.youtube.com/watch?v=lL2ZTH3THD4
Video , Audio+ si Concept : Robert Kornelivs
Fundal : Up In The Sky Blue/Peach/Purple Motion Background | YouTube
Copyright & TM 2013 Rokodigitact
Toate drepturile
Postat de flory67 la 16 iunie 2014 - 01:03
Saruta-mi ochii grei de-atata plans,
Doar sarutarea ta ar fi in stare
Sa stinga focul rau ce i-a cuprins,
Sa-i umple de iubire si de soare...
Saruta-mi gura, buzele-nclestate
Ca vorba si surasul si-au pierdut,
Iti vor zambi din nou inseninate
Si-ndragostite ca la inceput
Saruta-mi fruntea, gandurile rele
Si toate indoielile-or sa moara,
Si-n loc vor naste visurile mele
De viata noua si de primavara...
Doar sarutarea ta ar fi in stare
Sa stinga focul rau ce i-a cuprins,
Sa-i umple de iubire si de soare...
Saruta-mi gura, buzele-nclestate
Ca vorba si surasul si-au pierdut,
Iti vor zambi din nou inseninate
Si-ndragostite ca la inceput
Saruta-mi fruntea, gandurile rele
Si toate indoielile-or sa moara,
Si-n loc vor naste visurile mele
De viata noua si de primavara...
Postat de bracanradual la 16 iunie 2014 - 01:13
Usor sa scri cand nu ai nimic a zice
1913 raspunsuri
Postat de nuro la 16 iunie 2014 - 06:26
Vei plange mult ori vei zambi? de Lucian Blaga
Vei plange mult, ori vei zambi?
Eu
nu ma caiesc,
c-am adunat in suflet si noroi-
dar ma gandesc la tine.
Cu gheare de lumina
o dimineata-ti va ucide-odata visul,
ca sufletul mi-asa curat,
cum gandul tau il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plange mult atunci ori vei ierta?
Vei plange mult ori vei zambi
de razele acelei dimineti,
in care eu ti-oi zice fara umbra de cainta:
'Nu stii,
ca numa-n lacuri cu noroi in fund cresc nuferi?'
Vei plange mult, ori vei zambi?
Eu
nu ma caiesc,
c-am adunat in suflet si noroi-
dar ma gandesc la tine.
Cu gheare de lumina
o dimineata-ti va ucide-odata visul,
ca sufletul mi-asa curat,
cum gandul tau il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plange mult atunci ori vei ierta?
Vei plange mult ori vei zambi
de razele acelei dimineti,
in care eu ti-oi zice fara umbra de cainta:
'Nu stii,
ca numa-n lacuri cu noroi in fund cresc nuferi?'
Postat de nuro la 16 iunie 2014 - 06:30
Lucian Blaga
Ghimpii
Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odată trandafiri sălbatici.
Aveau atâţia ghimpi,
dar n-am vrut să-i rup.
credeam că-s muguri-
şi-au să înflorească.
Te-am întâlnit apoi pe tine.
O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai!
dar n-am voit să te despoi -
credeam c-o să-nflorească.
Azi toate astea-mi trec
pe dinainte şi zâmbesc.
Zâmbesc şi hoinăresc prin văi
Zburdalnic în bătaia vântului.
Eram copil.
Ghimpii
Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odată trandafiri sălbatici.
Aveau atâţia ghimpi,
dar n-am vrut să-i rup.
credeam că-s muguri-
şi-au să înflorească.
Te-am întâlnit apoi pe tine.
O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai!
dar n-am voit să te despoi -
credeam c-o să-nflorească.
Azi toate astea-mi trec
pe dinainte şi zâmbesc.
Zâmbesc şi hoinăresc prin văi
Zburdalnic în bătaia vântului.
Eram copil.
2673 raspunsuri
Postat de gigi29 la 16 iunie 2014 - 07:28
["Pune capul..."] (1871 – 1872)
Pune capul între craci
Să văd o mie de draci.
Mai că-mi trece şi auzul
Când îmi gâdil bumburuzul
Nu se rupe cheotoarea
Bumburuza *, bumbaraua *.
Dă-l încoace să mă frigă
Şi să-l punem în verigă,
Veriguţă de pelcică
Se lărgeşte – oricât de mică,
Veriga de catife-i *
Se lărgeşte oricât vrei.
Oliolio pizdă cu dinţi
Cum m-ai scos şi-acum din minţi.
M-ai băgat la cheltuială
Pentru zamă şi scrobeală
Pune capul între craci
Să văd o mie de draci.
Mai că-mi trece şi auzul
Când îmi gâdil bumburuzul
Nu se rupe cheotoarea
Bumburuza *, bumbaraua *.
Dă-l încoace să mă frigă
Şi să-l punem în verigă,
Veriguţă de pelcică
Se lărgeşte – oricât de mică,
Veriga de catife-i *
Se lărgeşte oricât vrei.
Oliolio pizdă cu dinţi
Cum m-ai scos şi-acum din minţi.
M-ai băgat la cheltuială
Pentru zamă şi scrobeală
Postat de gigi29 la 16 iunie 2014 - 07:45
Hai mai una si gata :))))))))
Atasamente
1204 raspunsuri
Postat de nurse_28 la 16 iunie 2014 - 08:25
...
Atasamente
View: 98
18461 raspunsuri
Postat de cris_is la 16 iunie 2014 - 08:39
Minciunile - Adrian Păunescu
Dar, hai, să ne spunem minciuni importante,
Dar, hai, să ne spunem minciuni şi mai mici,
Aşa cum amanţii le mint pe amante
Şi ele îi mint pe pământ pe aici.
Dar, hai, să ne spunem cu patos braşoave,
Dar, hai, să vedem cine minte mai mult,
Ascultă delirul consoanelor grave,
Cum şi eu minciunile tale le-ascult.
E foarte frumoasă, e foarte frumoasă
Minciuna aceasta pe care mi-o spui,
Aşa că, te rog, şi pe mine mă lasă
Să palavrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i.
Concurs de minciuni la echipe şi solo
Şi ies campioni mincinoşii cei mari,
Dar, dragă Păcală, tu ce faci acolo?
În campionate de ce nu apari?
Se minte cum nu s-a minţit niciodată,
E multă minciună la noi pe pământ,
Sunt false recursuri şi nu-i judecată,
Balanţa cea veche-a dreptăţii s-a frânt.
Dar, hai, să minţim fără nici o ruşine,
Dar, hai, să minţim în direct şi-n răspăr,
Că poate prin rău vom ajunge la bine,
Minciuna supremă va fi adevăr.
Dar, hai, să ne spunem minciuni importante,
Dar, hai, să ne spunem minciuni şi mai mici,
Aşa cum amanţii le mint pe amante
Şi ele îi mint pe pământ pe aici.
Dar, hai, să ne spunem cu patos braşoave,
Dar, hai, să vedem cine minte mai mult,
Ascultă delirul consoanelor grave,
Cum şi eu minciunile tale le-ascult.
E foarte frumoasă, e foarte frumoasă
Minciuna aceasta pe care mi-o spui,
Aşa că, te rog, şi pe mine mă lasă
Să palavrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i.
Concurs de minciuni la echipe şi solo
Şi ies campioni mincinoşii cei mari,
Dar, dragă Păcală, tu ce faci acolo?
În campionate de ce nu apari?
Se minte cum nu s-a minţit niciodată,
E multă minciună la noi pe pământ,
Sunt false recursuri şi nu-i judecată,
Balanţa cea veche-a dreptăţii s-a frânt.
Dar, hai, să minţim fără nici o ruşine,
Dar, hai, să minţim în direct şi-n răspăr,
Că poate prin rău vom ajunge la bine,
Minciuna supremă va fi adevăr.
Postat de gigi29 la 16 iunie 2014 - 08:41
Hai! :)))))))))))
Postat de cris_is la 16 iunie 2014 - 08:42
gigi29
Hai! :)))))))))))
10484 raspunsuri
Postat de Chewbacca la 16 iunie 2014 - 09:17
Din ciclul "Mari actori, mari regizori", astazi va prezentam Poezia Prescolara:
Catelus cu parul cret
Fura rata din cotet
El se jura ca nu fura
Dar l-am prins cu rata-n gura.
Un pitic, foarte mic,
Facea baie-ntr-un ibric.
De sapun s-a-mpiedicat
Si piticul s-a-nnecat.
Vai, vai, ce pacat
Ca piticul s-a-nnecat.
Pisicuta pis, pis, pis,
Te-am visat azi-noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam
Dar tu hoata ce erai,
Cu labuta ma zgariai.
Catelus cu parul cret
Fura rata din cotet
El se jura ca nu fura
Dar l-am prins cu rata-n gura.
Un pitic, foarte mic,
Facea baie-ntr-un ibric.
De sapun s-a-mpiedicat
Si piticul s-a-nnecat.
Vai, vai, ce pacat
Ca piticul s-a-nnecat.
Pisicuta pis, pis, pis,
Te-am visat azi-noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam
Dar tu hoata ce erai,
Cu labuta ma zgariai.
Postat de flory67 la 16 iunie 2014 - 09:19
Chewbacca
Din ciclul "Mari actori, mari regizori", astazi va prezentam Poezia Prescolara:Catelus cu parul cret
Fura rata din cotet
El se jura ca nu fura
Dar l-am prins cu rata-n gura.
Un pitic, foarte mic,
Facea baie-ntr-un ibric.
De sapun s-a-mpiedicat
Si piticul s-a-nnecat.
Vai, vai, ce pacat
Ca piticul s-a-nnecat.
Pisicuta pis, pis, pis,
Te-am visat azi-noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam
Dar tu hoata ce erai,
Cu labuta ma zgariai.
Postat de Chewbacca la 16 iunie 2014 - 09:22
Evident! Pc-ul meu nu stie sa scrie singur. Dah...
Postat de nuro la 16 iunie 2014 - 09:32
gigi29
["Pune capul..."] (1871 – 1872)Pune capul între craci
Să văd o mie de draci.
Mai că-mi trece şi auzul
Când îmi gâdil bumburuzul
Nu se rupe cheotoarea
Bumburuza *, bumbaraua *.
Dă-l încoace să mă frigă
Şi să-l punem în verigă,
Veriguţă de pelcică
Se lărgeşte – oricât de mică,
Veriga de catife-i *
Se lărgeşte oricât vrei.
Oliolio pizdă cu dinţi
Cum m-ai scos şi-acum din minţi.
M-ai băgat la cheltuială
Pentru zamă şi scrobeală
Postat de cris_is la 16 iunie 2014 - 09:33
Ăla era săcs
Postat de nuro la 16 iunie 2014 - 09:37
Aha!!!
Da asta scoasa din context ce-i??
""""Oliolio pizdă cu dinţi""":))
Da asta scoasa din context ce-i??
""""Oliolio pizdă cu dinţi""":))
Postat de cris_is la 16 iunie 2014 - 09:39
nuro
Aha!!!Da asta scoasa din context ce-i??
""""Oliolio pizdă cu dinţi""":))
Postat de nuro la 16 iunie 2014 - 09:41
Atunci asteptam o erata din partea autorului..
Sau o fi gresit Gigi,,cu gandul la futelnitza???
Sau o fi gresit Gigi,,cu gandul la futelnitza???
Postat de cris_is la 16 iunie 2014 - 09:45
Io cred ca bumbaraua-i cu pricina...
Postat de nuro la 16 iunie 2014 - 09:49
Daca mi'i spune ce'i,,mi'oi da si eu cu parerea,,
Postat de cris_is la 16 iunie 2014 - 09:52
E jumatea bumburuzei :))
Postat de nuro la 16 iunie 2014 - 09:56
Una'ntreaga n'are???
Postat de cris_is la 16 iunie 2014 - 09:57
Pretentioaso. Fa o cerere in versuri ca ma'nurofezi.
Postat de nuro la 16 iunie 2014 - 10:03
Autor ,,o intrebare:
Bumburuza nume n'are???
Pe jumate' eu n-o vreau
Ti'o spun asa pe sleau,,
Bumburuza nume n'are???
Pe jumate' eu n-o vreau
Ti'o spun asa pe sleau,,
125 raspunsuri
Postat de Amarige_75 la 16 iunie 2014 - 12:34
Rog sa-mi posteze si mie cineva, "Floare albastra" :*
Postat de flory67 la 16 iunie 2014 - 12:52
Iar te-ai cufundat în stele
Şi în nori şi-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieţii mele.
În zadar râuri în soare
Grămădeşti-n a ta gândire
Şi câmpiile asire
Şi întunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urcă-n cer vârful lor mare -
Nu căta în depărtare
Fericirea ta, iubite!
Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi părul.
Ah! ea spuse adevărul;
Eu am râs, n-am zis nimica.
- Hai în codrul cu verdeaţă,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreaţă.
Acolo-n ochi de pădure,
Lângă balta cea senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure.
Şi mi-i spune-atunci poveşti
Şi minciuni cu-a ta guriţă,
Eu pe-un fir de romaniţă
Voi cerca de mă iubeşti.
Şi de-a soarelui căldură
Voi fi roşie ca mărul,
Mi-oi desface de-aur părul,
Să-ţi astup cu dânsul gura.
De mi-i da o sărutare,
Nime-n lume n-a s-o ştie,
Căci va fi sub pălărie -
Ş-apoi cine treabă are!
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vară,
Mi-i ţinea de subsuoară,
Te-oi ţinea de după gât.
Pe cărare-n bolţi de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sărutări pe cale,
Dulci ca florile ascunse.
Şi sosind l-al porţii prag,
Vom vorbi-n întunecime:
Grija noastră n-aib-o nime,
Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?
Înc-o gură - şi dispare...
Ca un stâlp eu stam în lună!
Ce frumoasă, ce nebună
E albastra-mi, dulce floare!
Şi în nori şi-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieţii mele.
În zadar râuri în soare
Grămădeşti-n a ta gândire
Şi câmpiile asire
Şi întunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urcă-n cer vârful lor mare -
Nu căta în depărtare
Fericirea ta, iubite!
Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi părul.
Ah! ea spuse adevărul;
Eu am râs, n-am zis nimica.
- Hai în codrul cu verdeaţă,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreaţă.
Acolo-n ochi de pădure,
Lângă balta cea senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure.
Şi mi-i spune-atunci poveşti
Şi minciuni cu-a ta guriţă,
Eu pe-un fir de romaniţă
Voi cerca de mă iubeşti.
Şi de-a soarelui căldură
Voi fi roşie ca mărul,
Mi-oi desface de-aur părul,
Să-ţi astup cu dânsul gura.
De mi-i da o sărutare,
Nime-n lume n-a s-o ştie,
Căci va fi sub pălărie -
Ş-apoi cine treabă are!
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vară,
Mi-i ţinea de subsuoară,
Te-oi ţinea de după gât.
Pe cărare-n bolţi de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sărutări pe cale,
Dulci ca florile ascunse.
Şi sosind l-al porţii prag,
Vom vorbi-n întunecime:
Grija noastră n-aib-o nime,
Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?
Înc-o gură - şi dispare...
Ca un stâlp eu stam în lună!
Ce frumoasă, ce nebună
E albastra-mi, dulce floare!
Postat de livone la 16 iunie 2014 - 13:28
Eminescu: Rusia vrea să mistuiască poporul roman (Cultura)
“Totuşi azi ne vom opri asupra unui text publicat în iunie 1878, la puţină vreme după ce România rupsese legăturile cu Rusia din cauza anexarii acestora a celor 3 judeţe din sudul Basarabiei. Articolul se numeşte: România în luptă cu panslavismul şi este un fel de semnal de alarmă pentru ceea ce avea să se întâmple în secolul următor”
„Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pământului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român. Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.”
D O I N A
de Mihai Eminescu
-variantã-
“De la Nistru pân'la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Cã nu mai poate strãbate
De-atâta singurãtate;
Din Hotin si pân'la Mare
Vin Muscalii de-a cãlare
De la Mare la Hotin
Calea noastrã ne-o atin
Si Muscalii si Calmucii
Si nici Nistrul nu-i înneacã
Sãracã tarã, saracã!
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveste 'nvatã pruncii
Si sub mânã de jidan
Sunt românii lui Stefan.
Vai de biet român sãracu
Cã'ndãrãt tot dã ca racul
Fãrã tihnã-i masa lui
Si-i strãin în tara lui.
Din Brasov pân'la Abrud
Vai ce vãd si ce aud
Stãpânind ungurul crud
Iar din Olt pânã la Cris
Nu mai este luminis
De greul suspinelor
De umbra strãinilor,
De nu mai stii ce te-ai face
Sãrace, român, sãrace!
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s-aseazã pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier
Zboarã paserile toate
De neagra singurãtate
Numai umbra spinului
La usa crestinului
Codrul geme si se pleacã
Si izvoarele îi seacã
Sãracã, tarã, sãracã!
Cine ne-a adus jidanii
Nu mai vazã zi cu anii
Si sã-i scoatã ochii corbii
Sã rãmâie-n drum ca orbii
Cine ne-a adus pe greci
N-ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prãpãdi-l-ar focul jalei
Sã-l arzã, sã-l dogoreascã
Neamul sã i-l prãpãdeascã,
Iar cine mi-a fost misel
Seca-i-ar inima 'n el,
Cum dusmanii mi te seacã
Sãracã, tarã, sãracã!
Stefane, Mãria Ta,
Lasã Putna, nu mai sta,
Lasã Arhimandritului
Toata grija schitului
Iara grija gropilor
Dã-o-n seama popilor
La metanii sã tot batã,
Ziua toatã, noaptea toatã,
Sã se-ndure Dumnezeu
Ca sã-ti mântui neamul tãu...
Tu te-naltã din mormânt
Sã te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând
Adunându-ti flamurile
Sã se mire neamurile;
De-i suna din corn o datã
Ai s-aduni Moldova toatã
De-i suna de douã ori
Vin si codrii-n ajutor;
De-i suna a treia oarã
Toti dusmanii or sã piarã
Dati în seama ciorilor
Si-a spânzurãtorilor.
Stefane, Mãria Ta,
Lasã Putna, nu mai sta
Cã te-asteaptã litvele
Sã le zboare tigvele
Sã le spui motivele
Pe câti pari, pe câti fustei
Cãpãtâni de grecotei
Grecoteii si strãinii
Mânca-le-ar inima câinii
Mânca-le-ar tara pustia
Si neamul nemernicia
Cum te pradã, cum te seacã
Sãracã, tarã, sãracã! “
Suntem romani si punctum ! La multi ani M. Eminescu, unul din cei mai mari patrioti roamani si nu numai….
“Totuşi azi ne vom opri asupra unui text publicat în iunie 1878, la puţină vreme după ce România rupsese legăturile cu Rusia din cauza anexarii acestora a celor 3 judeţe din sudul Basarabiei. Articolul se numeşte: România în luptă cu panslavismul şi este un fel de semnal de alarmă pentru ceea ce avea să se întâmple în secolul următor”
„Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pământului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român. Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.”
D O I N A
de Mihai Eminescu
-variantã-
“De la Nistru pân'la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Cã nu mai poate strãbate
De-atâta singurãtate;
Din Hotin si pân'la Mare
Vin Muscalii de-a cãlare
De la Mare la Hotin
Calea noastrã ne-o atin
Si Muscalii si Calmucii
Si nici Nistrul nu-i înneacã
Sãracã tarã, saracã!
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveste 'nvatã pruncii
Si sub mânã de jidan
Sunt românii lui Stefan.
Vai de biet român sãracu
Cã'ndãrãt tot dã ca racul
Fãrã tihnã-i masa lui
Si-i strãin în tara lui.
Din Brasov pân'la Abrud
Vai ce vãd si ce aud
Stãpânind ungurul crud
Iar din Olt pânã la Cris
Nu mai este luminis
De greul suspinelor
De umbra strãinilor,
De nu mai stii ce te-ai face
Sãrace, român, sãrace!
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s-aseazã pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier
Zboarã paserile toate
De neagra singurãtate
Numai umbra spinului
La usa crestinului
Codrul geme si se pleacã
Si izvoarele îi seacã
Sãracã, tarã, sãracã!
Cine ne-a adus jidanii
Nu mai vazã zi cu anii
Si sã-i scoatã ochii corbii
Sã rãmâie-n drum ca orbii
Cine ne-a adus pe greci
N-ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prãpãdi-l-ar focul jalei
Sã-l arzã, sã-l dogoreascã
Neamul sã i-l prãpãdeascã,
Iar cine mi-a fost misel
Seca-i-ar inima 'n el,
Cum dusmanii mi te seacã
Sãracã, tarã, sãracã!
Stefane, Mãria Ta,
Lasã Putna, nu mai sta,
Lasã Arhimandritului
Toata grija schitului
Iara grija gropilor
Dã-o-n seama popilor
La metanii sã tot batã,
Ziua toatã, noaptea toatã,
Sã se-ndure Dumnezeu
Ca sã-ti mântui neamul tãu...
Tu te-naltã din mormânt
Sã te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând
Adunându-ti flamurile
Sã se mire neamurile;
De-i suna din corn o datã
Ai s-aduni Moldova toatã
De-i suna de douã ori
Vin si codrii-n ajutor;
De-i suna a treia oarã
Toti dusmanii or sã piarã
Dati în seama ciorilor
Si-a spânzurãtorilor.
Stefane, Mãria Ta,
Lasã Putna, nu mai sta
Cã te-asteaptã litvele
Sã le zboare tigvele
Sã le spui motivele
Pe câti pari, pe câti fustei
Cãpãtâni de grecotei
Grecoteii si strãinii
Mânca-le-ar inima câinii
Mânca-le-ar tara pustia
Si neamul nemernicia
Cum te pradã, cum te seacã
Sãracã, tarã, sãracã! “
Suntem romani si punctum ! La multi ani M. Eminescu, unul din cei mai mari patrioti roamani si nu numai….
Postat de inacris la 16 iunie 2014 - 16:39
Cântec naiv
De ce nu vrei să-nnebuneşti la ora cinci
După-amiază, când e-atât de bine,
Şi în sufrageriile adânci
Să faci pe preşuri tumbe dulci cu mine?
M-aş milogi-n dulapuri vechi să-ţi pui
Rochia moale şi, rămasă goală,
Ne-am bate cu lichioruri amărui
De chimion şi mentă glacială.
Iar către-amurg, făr-a mai ţine minte
Cine suntem, aproape de mătasă,
Îngenunchind pe paturile sfinte,
Am da cu sufletele noastre foc la casă!
Emil Brumaru
preferatul mieu...
De ce nu vrei să-nnebuneşti la ora cinci
După-amiază, când e-atât de bine,
Şi în sufrageriile adânci
Să faci pe preşuri tumbe dulci cu mine?
M-aş milogi-n dulapuri vechi să-ţi pui
Rochia moale şi, rămasă goală,
Ne-am bate cu lichioruri amărui
De chimion şi mentă glacială.
Iar către-amurg, făr-a mai ţine minte
Cine suntem, aproape de mătasă,
Îngenunchind pe paturile sfinte,
Am da cu sufletele noastre foc la casă!
Emil Brumaru
preferatul mieu...
150 raspunsuri
Postat de ATB34 la 16 iunie 2014 - 16:45
Ce-ti doresc eu tie,demi dulce Romanie.Scrisa de Mihai Eminescu(Basescu).:)))
1084 raspunsuri
Postat de Aniceman2 la 16 iunie 2014 - 16:55
Condeiul
De ar inceta condeiul s-astearna pe hartie
Cuvinte insirate , si rataciri de ganduri
El, biet poet, saracul, si alti ca el o mie
S-ar perinda pe cale, in cele patru vanturi
Poemul prinde viata si rimele se strang
Din viata-s inspirate, el, doar le desluseste
Despre iubire scrie, de norii care plang
De tot ce e frumos , si sufletul vrajeste
Sunt si misei pe cale ce slova o alunga
Spunand ca-i inutila, ca-i moft pentru copii
Nu stiu ce au in suflet, dar nu le plang de mila
De gheata-i al lor suflet si noapte-i a lor zi.
Sursa - www.facebook.com
De Eminescu mai traia
Cum oare ar fi scris acum?
Ce ar fi scris de tara sa
De oameni-ntalniti pe drum
Cum ar fi scris pe pergament?
De politrucii din asta vreme
De "mandrul" nostru parlament
Sunt totusi vesnice dileme
De Eminescu mai traia
Sa vada azi romani cum pleaca
Cred ca si el acum pleca
Lasand cultura mai saraca
Dar el a fost la timpul sau
Un timp ce nu o sa mai fie
Ne amintim de el mereu
Cand mai citim o poezie.
De ar inceta condeiul s-astearna pe hartie
Cuvinte insirate , si rataciri de ganduri
El, biet poet, saracul, si alti ca el o mie
S-ar perinda pe cale, in cele patru vanturi
Poemul prinde viata si rimele se strang
Din viata-s inspirate, el, doar le desluseste
Despre iubire scrie, de norii care plang
De tot ce e frumos , si sufletul vrajeste
Sunt si misei pe cale ce slova o alunga
Spunand ca-i inutila, ca-i moft pentru copii
Nu stiu ce au in suflet, dar nu le plang de mila
De gheata-i al lor suflet si noapte-i a lor zi.
Sursa - www.facebook.com
De Eminescu mai traia
Cum oare ar fi scris acum?
Ce ar fi scris de tara sa
De oameni-ntalniti pe drum
Cum ar fi scris pe pergament?
De politrucii din asta vreme
De "mandrul" nostru parlament
Sunt totusi vesnice dileme
De Eminescu mai traia
Sa vada azi romani cum pleaca
Cred ca si el acum pleca
Lasand cultura mai saraca
Dar el a fost la timpul sau
Un timp ce nu o sa mai fie
Ne amintim de el mereu
Cand mai citim o poezie.
Vei putea accesa forumul in momentul in care pozele tale sunt aprobate, momentan sunt in asteptare
Click aici pentru a adauga o poza.