"Vorbeste-mi,am atatea sa-ti spun"...
Titlul topicului este titlul unei carti deosebite,citite cu vreo cativa ani in urma,scrisa de Jacques Salome,socio-psiholog si scriitor de renume mondial.
Nu stiu cati ati auzit de el sau cati l-ati "citit",insa, in cartea al carei titlu l-am ales pentru topic, el vorbeste despre cuplu si modul cum doi parteneri "cresc' impreuna, se adapteaza unul altuia, se izbesc de numeroase "nepotriviri" si contradictii, amalgamul de atractii si respingeri care duc in final, la ceea ce poate fi sau nu longevitatea acelei relatii...Este o carte interesanta,"presarata" cu versuri ale autorului si nu numai , pline de talc...
Eu am sa citez un pasaj pe care as vrea sa-l comentam...ar fi prea mult sa vorbim despre intreaga carte:)
capitolul VI "Cunoasterea celuilalt:schimbarea"
"A te schimba,nu inseamna a deveni un altul ,ci a ramane cel care esti,acceptandu-te"
Cunoasterea celuilalt nu se poate rezuma doar la "A stii" ceva despre el,trebuie sa se ajunga la "trait",la acel nivel relational care presupune asimilarea aspectelor care il compun pe cel de langa noi,atat de profund,incat sa se ajunga la "co-nastere", adica la a te naste impreuna cu ....
Asta presupune o relatie,o revolutie a sinelui alaturi de persoana aleasa,o reinventare...
Mai presupune si redescoperirea sinelui in domenii neexplorate pana atunci,indiferent ca e vb de sexualitate, afectivitate, agresivitate,intelect; impartirea cu celalalt a tot ce presupune persoana ta, comunicarea, accesibilitatea. A ajunge o fiinta cu dorinte proprii, redescoperite in cadrul cuplului,inseamna sa iti asumi "responsabilitatea" de a-l rani pe celalalt odata ce aceste schimbari survin,pentru ca,desi esti aceeasi persoana,poti constata ca se intampla ceva,odata cu revolutia aceasta personala....Si aici intervine marea provocare: e nevoie de maleabilitatea noastra cat si a partenerilor, pentru a ne adapta si a se adapta ei, la randul lor, la aceste schimbari ale noastre..Si evident,noi la ale lor...Practic, in cuplu,"vine" fiecare cu tot ce are, insa odata acceptata viata impreuna, se vor instala diverse modificari personale la nivelul fiecaruia...Cum ne adaptam la ele?O facem,avem rabdare, suntem toleranti?
Ce anume nu ai putut accepta sau nu ti s-a acceptat intr-un cuplu?...A dus asta la "finish"...?
Nu stiu cati ati auzit de el sau cati l-ati "citit",insa, in cartea al carei titlu l-am ales pentru topic, el vorbeste despre cuplu si modul cum doi parteneri "cresc' impreuna, se adapteaza unul altuia, se izbesc de numeroase "nepotriviri" si contradictii, amalgamul de atractii si respingeri care duc in final, la ceea ce poate fi sau nu longevitatea acelei relatii...Este o carte interesanta,"presarata" cu versuri ale autorului si nu numai , pline de talc...
Eu am sa citez un pasaj pe care as vrea sa-l comentam...ar fi prea mult sa vorbim despre intreaga carte:)
capitolul VI "Cunoasterea celuilalt:schimbarea"
"A te schimba,nu inseamna a deveni un altul ,ci a ramane cel care esti,acceptandu-te"
Cunoasterea celuilalt nu se poate rezuma doar la "A stii" ceva despre el,trebuie sa se ajunga la "trait",la acel nivel relational care presupune asimilarea aspectelor care il compun pe cel de langa noi,atat de profund,incat sa se ajunga la "co-nastere", adica la a te naste impreuna cu ....
Asta presupune o relatie,o revolutie a sinelui alaturi de persoana aleasa,o reinventare...
Mai presupune si redescoperirea sinelui in domenii neexplorate pana atunci,indiferent ca e vb de sexualitate, afectivitate, agresivitate,intelect; impartirea cu celalalt a tot ce presupune persoana ta, comunicarea, accesibilitatea. A ajunge o fiinta cu dorinte proprii, redescoperite in cadrul cuplului,inseamna sa iti asumi "responsabilitatea" de a-l rani pe celalalt odata ce aceste schimbari survin,pentru ca,desi esti aceeasi persoana,poti constata ca se intampla ceva,odata cu revolutia aceasta personala....Si aici intervine marea provocare: e nevoie de maleabilitatea noastra cat si a partenerilor, pentru a ne adapta si a se adapta ei, la randul lor, la aceste schimbari ale noastre..Si evident,noi la ale lor...Practic, in cuplu,"vine" fiecare cu tot ce are, insa odata acceptata viata impreuna, se vor instala diverse modificari personale la nivelul fiecaruia...Cum ne adaptam la ele?O facem,avem rabdare, suntem toleranti?
Ce anume nu ai putut accepta sau nu ti s-a acceptat intr-un cuplu?...A dus asta la "finish"...?
- Action Bar:
- Raspunsuri (52)
- Afisari (1682)
- Facebook Share
Postat de lil_andreee la 11 iunie 2013 - 18:31
Omg....am obosit sa citesc ....nu am ajuns pan la capat...no coom
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 18:31
Nu va convine? nu scrieti:) nu va obliga nimeni..:)
Postat de lil_andreee la 11 iunie 2013 - 18:32
1 love lilith :x
Postat de Sun_ray la 11 iunie 2013 - 18:32
fernadino
Mai bine luam cuvintele si le aruncam in mare ! :)
Postat de alinus2525 la 11 iunie 2013 - 18:32
Dragute cuvinte
Postat de marian_ionescu la 11 iunie 2013 - 18:32
Itr-o relatie neaparat trebuie sa fim toleranti si intelegatori dar mai ales sa nu fim gelosi, m-a ferit D-zeu de gelozie
Postat de marian_ionescu la 11 iunie 2013 - 18:33
Sun_ray
fernadino
Mai bine luam cuvintele si le aruncam in mare ! :)
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 18:34
E un topic serios,chiar o tema ce merita discutata..Daca aveti chef de caterinca,mai bine nu postati:)
Chiar vreau pareri ale persoanelor care citesc TOT topicul..nu doar ultima fraza,ok?
Chiar vreau pareri ale persoanelor care citesc TOT topicul..nu doar ultima fraza,ok?
Postat de marian_ionescu la 11 iunie 2013 - 18:37
De cand m-am insurat, nu m-am schimbat, de casa, intelegator, dar am un defect imi plac femeile, dar numai in timpul liber
Postat de RedWine la 11 iunie 2013 - 18:38
Dove sei mai aproape lilo, io am sa-ti soptesc cum sursura cascada urlatorea ori... valul miresei.
Postat de fernadino la 11 iunie 2013 - 18:39
Sufletele pereche se întâlnesc într-un moment critic al existenţei lor, în care s-au blocat şi nu mai pot evolua spiritual, iar regăsirea şi iubirea dintre ei are drept scop să-i ajute să se deblocheze şi să-şi continue evoluţia spirituală. Întâlnirea cu sufletul pereche are un rol important în destin: ne schimbă viaţa, viziunea asupra vieţii, modul de a ne întelege propriul destin sau are un rol mai concret: ne ajută să depaşim o mare probă, vine să ne arate calea cea dreaptă, să ne atragă atenţia asupra unui pericol. Există un sentiment aparte care vă indică faptul că aţi întâlnit o astfel de persoană(reîncarnarea sufletului-pereche). Nu e doar atracţie fizică, sexuală, ci e vorba de o emoţie profundă, care trece dincolo de senzaţiile trupeşti. De multe ori, atracţia fizică nici nu este prezentă de la început, pentru că e posibil ca persoana respectivă să nu corespundă idealului vostru de partener. Uneori, regăsirea sufletului pereche este dureroasă: puteţi simţi o stare de rău, dureri fizice; dacă nu sunteţi cu el, dorul poate fi imens, sentimentul că nu sunteţi împreună poate fi foarte greu de suportat.
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 18:44
Asta cu dureri fizice,e reala...:) Insa una e intalnirea sufletului pereche,despre care vorbesti tu si alta "convietuirea" cu el...Pentru ca fiecare vine in relatie,cu propriul "bagaj",iar pe masura ce "Creste" impreuna cu celalalt acolo,in doi, se schimba multe in privinta fiecaruia...Nu doar ca se adapteaza,insa se modifica aspecte individuale...poate ajunge chiar sa socheze prin asta...sa nu mai "fie la fel"...Vechea poveste cu "nu mai esti cine erai cand te cunoscusem" ...Si aici intervine marea dilema: cum poti ramane la fel,schimbat totusi,in asa fel incat sa nu afecteze relatia? Si ce se intampla cand nu acceptam sau nu ne sunt acceptate aceste "schimbari" individuale? Suntem parasiti,parasim? Sau continuam...?
Postat de fernadino la 11 iunie 2013 - 18:49
Viata este o lupta ! Asa cum exista geneza si apocalimul , asa cu exista copil si batran . Daca nu ar fi procesul de imbatranire ? Daca ne-am naste batrani si am muri copii ?........... Ceea ce nu te omoara....te intareste ! Poate exista un destin pentru fiecare !?!? ...... Nici nu stiu ce sa cred !
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 18:50
Lasa destinul,aici e vb de concretul vietii de cuplu...cresterea impreuna si "longevitatea" sau "moartea" cuplului respectiv..Acceptarea, toleranta, adaptarea sau nu...
Postat de fernadino la 11 iunie 2013 - 18:52
Acestea sunt lucruri care apartin divinitatii ! SINCER...... Cred ca ma depasesc !
Postat de diavolita la 11 iunie 2013 - 18:53
...fiecare cuplu are minusurile si plusurile lui si totusi exista solutii proprii..unice ...nu trb decat sa fim indeajuns de deschisi incat sa le gasim si sa alegem calea potrivita , factorul importat este vointa si determinarea pt a ajunge la rezultatul mult dorit ...;););)
Postat de fernadino la 11 iunie 2013 - 18:55
Succesul unei relatii sau a unei casnicii fericite se bazeaza pe o serie de valori acceptate de ambii parteneri, dar si pe cunoasterea dinamicii de cuplu. Identificarea etapelor pe care le parcurge o relatie, precum si intelegerea importantei acestora pentru viata in doi, face parte din efortul constient de a cladi o relatie sanatoasa. In general, un cuplu care ramane unit de-a lungul vietii, indiferent de cat de turbulenta sau armonioasa pare a fi relatia, trece prin cinci etape majore: faza romantica, trezirea la realitate, etapa de stabilitate, angajamentul si completarea ciclului vietii.
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 18:55
Cred ca privim prea mult in "sus" si uitam sa fim oameni cu greselile si schimbarile pe care sa ni le acceptam,noua insine si unii altora...Nu e nimic divin in a fi omul cu toate aspectele negative si pozitive care il compun si nici in a te schimba in cuplu,alaturi de cel de langa tine...Eu cred ca cele mai mari provocari sunt cele legate,nu de a fi cu cineva,de a te obisnui cu cineva, ci de a ramane langa acel cineva,odata ce te-ai schimbat in cuplu si s-a schimbat la randul sau, odata ce "ai renascut" alaturi de acea persoana..si ea de tine..e marea provocare:sa ramai...pana la final
Postat de Clau_Diia la 11 iunie 2013 - 18:59
E mult de citit, dar foarte interesant...am sa caut si eu cartea, chiar am devenit curioasa!
Postat de marian_ionescu la 11 iunie 2013 - 19:00
Clau_Diia
E mult de citit, dar foarte interesant...am sa caut si eu cartea, chiar am devenit curioasa!
Postat de fernadino la 11 iunie 2013 - 19:00
Poate ca nu exista un cuplu perfect, insa valori precum onestitatea, integritatea, respectul, comunicarea sau compasiunea, ne pot salva din imprejurari dificile si creeaza o baza solida pentru o viata armonioasa in doi
Postat de Clau_Diia la 11 iunie 2013 - 19:00
marian_ionescu
Clau_Diia
E mult de citit, dar foarte interesant...am sa caut si eu cartea, chiar am devenit curioasa!
Postat de diavolita la 11 iunie 2013 - 19:01
...planteaza semnite de calitate in spatiul realtiei tale de cuplu, apoi 'uda-le' ...hraneste-te prin actiunile tale, pentru ca in cele din urma, sa te bucuri de crestera si rodul lor!!!!
Postat de marian_ionescu la 11 iunie 2013 - 19:05
diavolita
...planteaza semnite de calitate in spatiul realtiei tale de cuplu, apoi 'uda-le' ...hraneste-te prin actiunile tale, pentru ca in cele din urma, sa te bucuri de crestera si rodul lor!!!!
Postat de NuRo la 11 iunie 2013 - 19:21
LILITH27
Asta cu dureri fizice,e reala...:) Insa una e intalnirea sufletului pereche,despre care vorbesti tu si alta "convietuirea" cu el...Pentru ca fiecare vine in relatie,cu propriul "bagaj",iar pe masura ce "Creste" impreuna cu celalalt acolo,in doi, se schimba multe in privinta fiecaruia...Nu doar ca se adapteaza,insa se modifica aspecte individuale...poate ajunge chiar sa socheze prin asta...sa nu mai "fie la fel"...Vechea poveste cu "nu mai esti cine erai cand te cunoscusem" ...Si aici intervine marea dilema: cum poti ramane la fel,schimbat totusi,in asa fel incat sa nu afecteze relatia? Si ce se intampla cand nu acceptam sau nu ne sunt acceptate aceste "schimbari" individuale? Suntem parasiti,parasim? Sau continuam...?
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 19:34
Clau_Diia
E mult de citit, dar foarte interesant...am sa caut si eu cartea, chiar am devenit curioasa!Atasamente
http://www.eusunt.ro/carte-Vorbeste-mi...-am-atatea-sa-ti-spun~158/
Vorbeste-mi... am atatea sa-ti spun (Jacques Salomé) - Cărţi Libraria
Postat de Clau_Diia la 11 iunie 2013 - 19:36
LILITH27
Clau_Diia
E mult de citit, dar foarte interesant...am sa caut si eu cartea, chiar am devenit curioasa!
Postat de baddass la 11 iunie 2013 - 19:39
Nu e vb de o schimbare totala....sau sa nu mai fi tu...ci doar sa corectezi asa "zisele defecte" poate faci un lucru care deranjeaza pe cel de langa tine...de exemplu eu cand eram mai mic foloseam mult cvantul "baozmeg" cu toate ca inca nici in ziua de azi nu stiu ce inseamna (fu te ma) sau ceva de genul :>> in fine...iar acest lucru sa deranjeze ca sa zic asa sau mai stiu eu ce alt ex....problema e sa corectezi acel lucru dar sa il corectezi in bine...de obicei pers iubita daca iti zice ca ceva nu e bine,nu o spune doar de dragul a te oftica ci spre binele tau....mereu am incercat sa fiu mai bun iar atunci cand mi s-a atras atentia ca nu fac bine un lucru mi-am dat silinita sa il corectez sa ii arat respectivului ca pot sa fac si acel lucru bine nu doar rau...mereu tind sa fiu mai bun,sa evoluez ca sa zic asa,iar un cuplu,o relatie cam la asta se rezuma la o evolutie,iar daca ambii nu evolueaza se ajunge la reprosuri,la certuri si intr-un final la despartire.....
Postat de Monstru la 11 iunie 2013 - 19:53
Autor,nu cred ca o sa gasesti un raspuns potrivit intrebarilor tale pe acest site... Stii de ce? ;)
Postat de NuRo la 11 iunie 2013 - 20:04
Monstru
Autor,nu cred ca o sa gasesti un raspuns potrivit intrebarilor tale pe acest site... Stii de ce? ;)
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 20:08
N-am dezertat,d-apai mai fac si altceva inafara de cuplari.ro:))))))
Ia,uimeste-ma monstrulet:)))
Ia,uimeste-ma monstrulet:)))
Postat de Monstru la 11 iunie 2013 - 20:10
LILITH27
N-am dezertat,d-apai mai fac si altceva inafara de cuplari.ro:))))))Ia,uimeste-ma monstrulet:)))
Postat de NuRo la 11 iunie 2013 - 20:11
LILITH27
N-am dezertat,d-apai mai fac si altceva inafara de cuplari.ro:))))))Ia,uimeste-ma monstrulet:)))
Postat de Monstru la 11 iunie 2013 - 20:13
Raspunsul e aici: "aici intervine marea provocare: e nevoie de maleabilitatea noastra cat si a partenerilor, pentru a ne adapta si a se adapta ei, la randul lor, la aceste schimbari ale noastre..Si evident,noi la ale lor..." Bag mana in foc ca multi de pe site-ul asta minunat nu stiu din practica ce inseamna a te adapta intr-o relatie ;) astept sa aruncati cu pietre acum :))
Postat de Monstru la 11 iunie 2013 - 20:14
NuRo
LILITH27
N-am dezertat,d-apai mai fac si altceva inafara de cuplari.ro:))))))Ia,uimeste-ma monstrulet:)))
Postat de NuRo la 11 iunie 2013 - 20:17
Monstru
Raspunsul e aici: "aici intervine marea provocare: e nevoie de maleabilitatea noastra cat si a partenerilor, pentru a ne adapta si a se adapta ei, la randul lor, la aceste schimbari ale noastre..Si evident,noi la ale lor..." Bag mana in foc ca multi de pe site-ul asta minunat nu stiu din practica ce inseamna a te adapta intr-o relatie ;) astept sa aruncati cu pietre acum :))
Postat de Monstru la 11 iunie 2013 - 20:23
NuRo
Monstru
Raspunsul e aici: "aici intervine marea provocare: e nevoie de maleabilitatea noastra cat si a partenerilor, pentru a ne adapta si a se adapta ei, la randul lor, la aceste schimbari ale noastre..Si evident,noi la ale lor..." Bag mana in foc ca multi de pe site-ul asta minunat nu stiu din practica ce inseamna a te adapta intr-o relatie ;) astept sa aruncati cu pietre acum :))
Postat de miliemiliano la 11 iunie 2013 - 21:05
Lilith , ce bine ar fi pt mine daca ai comprima toate topicurile tale in doar 3-4 fraze. :))))
Neatza ,abia m-am trezit si sunt neschimbat :) acelasi eu fara rabdarea de a citi prea mult :(
Neatza ,abia m-am trezit si sunt neschimbat :) acelasi eu fara rabdarea de a citi prea mult :(
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 21:06
miliemiliano
Lilith , ce bine ar fi pt mine daca ai comprima toate topicurile tale in doar 3-4 fraze. :))))Neatza ,abia m-am trezit si sunt neschimbat :) acelasi eu fara rabdarea de a citi prea mult :(
Postat de aimee3940 la 11 iunie 2013 - 21:53
In viata unui cuplu este necesara crearea unei distante a unui spatiu de negociere,in care sa poata fi recunoscute atat punctele comune,cat si deosebirile dintre parteneri.Comunicarea si recunoasterea diferentelor dintre parteneri ii vor ajuta sa se accepte unul pe celalalt in individualitatea lor si sa-si asume raspunderea pentru propria fericire.....am incheiat citatul
intreb acum, cati dintre noi am facut, sau suntem dispusi sa cream spatii, cati negociem?....hai serios acum.....cei ce au scris, cei ce vor scrie....sunt visatori....viata de zi cu zi.....nu-i o pagina de care.......nici macar un album intreg....
intreb acum, cati dintre noi am facut, sau suntem dispusi sa cream spatii, cati negociem?....hai serios acum.....cei ce au scris, cei ce vor scrie....sunt visatori....viata de zi cu zi.....nu-i o pagina de care.......nici macar un album intreg....
Postat de LILITH27 la 11 iunie 2013 - 22:03
Negocierea da...cate aspecte subtile si importante trebuie luate in seama in cuplu si cati nu o fac:) Si cate ramane nespuse, cate raman neimpartasite...eheee:) Comunicarea asta...
Postat de inacris la 11 iunie 2013 - 23:56
Lil :) cred ca nu prea mai exista rabdarea cunoasterii partenerului :) si nici interesul de a trece prin toate acele etape. Vorbesc acum strict despre mine si relatiile mele, destul de putine tocmai din cauza asta :). Nu sunt o persoana simpa, nu imi controlez emotiile, supararile, nu tin nimic pentru mine(desi nu e deloc bine) iar asta de cele mai multe ori sperie si astfel se "cern" partenerii :), putini care au avut curajul si curiozitatea de a ramane aproape. "Oferta" pe piata e mare si astfel putini au rabdare sa descopere patenerul, majoritatea vor repede si bun ... fara toane, fara a cunoaste cu adevarat persoana alaturi de care stau. Sper ca am inteles topicul ...
Postat de DubFX la 12 iunie 2013 - 00:00
Eu cred ca tu vrei sa-mi iau suspend. Cum dracu' vrei sa raspund sincer la topicul asta? :D
Postat de LILITH27 la 12 iunie 2013 - 00:01
Nici eu nu pot sa ma "Controlez",de fapt,la mine totul erupe...arde, se consuma la maxim, epuizeaza...Si incepe cu mine,cand se intampla toate astea..Pentru mine totul trece prin sita extremelor si a intensitatii,nu pot fi,iubi,gandi superficial,simplu,derizoriu si asta ma aduce deseori in situatia de a fi gresit inteleasa sau deloc...
Cat despre rabdare,eu o consider marea provocare alaturi de constantza aceea...de a ramane alaturi de el/ea indiferent ce s-ar intampla si cum se schimba fiecare in acea relatie...Cred ca e magic de-a dreptul sa observi si sa traiesti schimbarea alaturi de cineva,tu individual,el la fel si impreuna concomitent...Si totusi,sa ramai..acolo.
Eu mi-am jurat sa am rabdare cand merita...si sa raman.:)no matter what
Cat despre rabdare,eu o consider marea provocare alaturi de constantza aceea...de a ramane alaturi de el/ea indiferent ce s-ar intampla si cum se schimba fiecare in acea relatie...Cred ca e magic de-a dreptul sa observi si sa traiesti schimbarea alaturi de cineva,tu individual,el la fel si impreuna concomitent...Si totusi,sa ramai..acolo.
Eu mi-am jurat sa am rabdare cand merita...si sa raman.:)no matter what
Postat de LILITH27 la 12 iunie 2013 - 00:01
DubFX
Eu cred ca tu vrei sa-mi iau suspend. Cum dracu' vrei sa raspund sincer la topicul asta? :D
Postat de DubFX la 12 iunie 2013 - 00:02
Nu, nu o pot face! Nu pot fi serios fara sa folosesc cuvinte indecente :(
Postat de inacris la 12 iunie 2013 - 00:03
LILITH27
Nici eu nu pot sa ma "Controlez",de fapt,la mine totul erupe...arde, se consuma la maxim, epuizeaza...Si incepe cu mine,cand se intampla toate astea..Pentru mine totul trece prin sita extremelor si a intensitatii,nu pot fi,iubi,gandi superficial,simplu,derizoriu si asta ma aduce deseori in situatia de a fi gresit inteleasa sau deloc...Cat despre rabdare,eu o consider marea provocare alaturi de constantza aceea...de a ramane alaturi de el/ea indiferent ce s-ar intampla si cum se schimba fiecare in acea relatie...Cred ca e magic de-a dreptul sa observi si sa traiesti schimbarea alaturi de cineva,tu individual,el la fel si impreuna concomitent...Si totusi,sa ramai..acolo.
Eu mi-am jurat sa am rabdare cand merita...si sa raman.:)no matter what
Postat de LILITH27 la 12 iunie 2013 - 00:04
Doi ...pai, macar noi ne tinem promisiunile,nu? Ca singure nu putem...Si aici sunt de acord cu tine: cred ca tine de spiritul temerar din noi,de faptul ca avem o tarie pe care o cunoastem si noi insine,abia in momentele in care trebuie sa o dovedim.....Si imi place asta:) Sper doar, ca asta sa fie apreciat si pretuit..ca altfel,ei pierd :D
Postat de mihai6472 la 12 iunie 2013 - 01:16
:)
Postat de dordetine la 12 iunie 2013 - 01:58
Cand spunem iubire adevarata,spunem toleranta,incredere,comunicare,,,etc.Eu,am gresit mult ca nu am oferit toate astea cand am avut ocazia.Nu am reusit sa ma adaptez pentru ca am fost prea influientat de anturaj.Mi-am invatat lectia si cand o sa traiesc experienta de cuplu cu adevarat,o sa revin pe acest topic.Felicitari autoarei!
Vei putea accesa forumul in momentul in care pozele tale sunt aprobate, momentan sunt in asteptare
Click aici pentru a adauga o poza.
75 raspunsuri
1 raspunsuri
12598 raspunsuri
12399 raspunsuri
18 raspunsuri
2229 raspunsuri
161 raspunsuri
6911 raspunsuri
885 raspunsuri
1436 raspunsuri
29085 raspunsuri
10792 raspunsuri
3421 raspunsuri
188 raspunsuri
1969 raspunsuri
149 raspunsuri