O poezie si-o chitara.

...:)

~Pe-un colţ de cer albastru~
21 mai 2013 la 14:27

Chiar de nu vi , tot te aştept

Pe-un colţ de cer albastru

Si dragostea am să mi-o scriu

Pe fiecare astru .



În vise te voi mîngîia

Încet , să nu te doară

În aer fluturi vor zbura

În suflet , Primăvară .



Să desenăm cerul iubirii

S-au slove sfinte-i dăruim

Noi doi , pe-un colţ de cer albastru

Mereu să ne iubim .

.....

Buna seara


Să nu mă laşi iubirea mea...~

Aceeaşi groapă să-mpartim
Când lumea asta părăsim.
Cu tine spre un infinit...
Cât am trăit, noi ne-am iubit.

Că ce-ar fi viaţa fără tine?
Ce s-ar întâmpla cu mine?
Mă rog mereu la Dumnezeu...
Atunci când pleci, să plec şi eu.

Să nu mă laşi iubirea mea...
Eu vreau să-ţi fiu alăturea.
Împart cu tine şi mormântul
Îmbrăţişeze-ne pământul.

Îmi eşti viaţă, să-mi fii şi moarte
Cu tine toate le-aş împarte.
Vreau să îmi juri că mă vei lua...
-TE ROG PLÂNGÂND, NU MĂ LĂSA-

Călcând în moarte împreună
Noi doi, ţinându-ne de mână.
Asta îl rog pe Dumnezeu...
-Fiindcă eşti sufletul meu-

Să cumpăr timp, ştiu că nu pot
Dar viaţa mea, ţi-aş da cu tot.
De asta vreau iubirea mea...
-Să te urmez când vei pleca-

"În urma ta, cum aş trăi?
Ce aş iubi? Ce m-ar iubi?"

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.

Buna seara Mihaela :)

....

... Trenul Pierdut ...

Asa-mi vine, cand si cand
Sa ma iau pe drum plangand,
Lumea ce-o fi sa ma vada
Nici sa poata sa nu-mi creada,...

In zadar ma mai jelesc,
Vara vine, codri cresc,
In zadar m-as bucura,
Iarna iara-i scuturata,...

Si de-mi vine, de nu-mi vine,
Tot arde inima-n mine
Nici n-am cui sa ma jelesc,
Sa spun pe cine doresc,...

Mult ma mir, draga, de mine
Cum nu m-ai luat la tine,
Mult ma mir ce-oi fi gandit,
Ce-am facut de n-am murit.!!!

by... RedWine!:x

Buna cris


Apropiete, ochii să-ți sărut ~

"Apropie-te , ochii să-ți sărut
Să fiu la tine-n brațe și glasul să-ți aud .
Să înălțam iubirea , din sufletele noastre
Să numărăm din cer , stelele albastre"

E mult prea mare suferința , în vise când te-mbratisez
Că-n revărsări de zori iubite , constat că-i vis și că nu-mi ești
Mă arde lacrima pe față, brăzdând un șanț, până la os
Frumoasă tare e iubirea, la mine de ce -i dureros ?

De ce doar noi purtăm povară, murind în nopți și renăscând ?
Aici, pe-o margine de lume, purtându-te mereu în gând .
Din lumea ta îndepărtată , cu ochi-nchisi tu mă privești
Mă uit la cer iubite dragă, când doru-ți doare și nu-mi ești .

Același cer privim noi doi, chiar dacă depărtarea-i mare
Întregul Cer eu l-aș străbate , nici stele nu mi-ar sta în cale .
Mă șterg de lacrimi și zâmbesc, ce gând nebun mintea-mi străbate
Cu ochii-nchisi te-mbratisez , căci știu că altfel nu se poate .

Autor:Jurca Marinela Florina.
20:03:2013
— împreună cu Gabriel Alex Tudorescu şi cu alţi 9.


Fotografie: ~Apropiete, ochii să-ți sărut ~ "Apropie-te , ochii să-ți sărut Să fiu la tine-n brațe și glasul să-ți aud . Să înălțam iubirea , din sufletele noastre Să numărăm din cer , stelele albastre" E mult prea mare suferința , în vise când te-mbratisez Că-n revărsări de zori iubite , constat că-i vis și că nu-mi ești Mă arde lacrima pe față, brăzdând un șanț, până la os Frumoasă tare e iubirea, la mine de ce -i dureros ? De ce doar noi purtăm povară, murind în nopți și renăscând ? Aici, pe-o margine de lume, purtându-te mereu în gând . Din lumea ta îndepărtată , cu ochi-nchisi tu mă privești Mă uit la cer iubite dragă, când doru-ți doare și nu-mi ești . Același cer privim noi doi, chiar dacă depărtarea-i mare Întregul Cer eu l-aș străbate , nici stele nu mi-ar sta în cale . Mă șterg de lacrimi și zâmbesc, ce gând nebun mintea-mi străbate Cu ochii-nchisi te-mbratisez , căci știu că altfel nu se poate . Autor:Jurca Marinela Florina. 20:03:2013

Pacea nu-mi da pace :)
https://www.youtube.com/watch?v=rTxfdXM6rU8

Rau ma dor ochii..ma dor
De durerea frunzelor
Rau ma dor ochii..ma dor
De durerea frunzelor

Si ma duc..si iar ma duuc
Pana la izvor de nuc
Si ma fac...si iar ma fac
Vant de brad si vant de fag
Si am sa plec fara sa stii...
Dus de dorul tau tarziu
Si am sa plec fara sa stii...
Dus de dorul tau tarziu

Cu cine am plecat nu stiu
Si mi-e inima un rau
Care curge neincetat
La o margïne de sat

8->

...cu un sfarsit ,poate incepe orice...

Trist?

Doar tu

Doar tu mai poti sa-mi dai
Increderea pierduta
Sa-mi recladesc un colt de rai
Pe-al inimii orbita.


Doar tu mai poti s-auzi ca strig
Uitata-n intuneric
Vrind ca inaltul sa-l ating
Sa mai iubesc puternic.

Ca un soldat ajuns acum
La ultima reduta
Ultim' asalt prin vers mi-l spun
In asteptarea-mi crunta.

Doar tu-mi esti oaza in pustiu
Hranindu-mi trupul sec
Adesea despre tine scriu
Cand lacrimi curg si trec.

Doar tu imi treci prin vene
Si ma petreci prin vise
Chiar pina la extreme
Imi lasi dorinte-aprinse.

Atingerea ti-o simt
In ganduri cu preludiu
Destinele nu mint
Doar tu esti al meu fluviu....versuri A.V.MULLER

...nu conteaza...

Imi pare rau...:)

Si....

Ea era lacrima cea plansa de durere / de o femeie in nastere / si lapte de la ea imi era / pe cand fiinta mi se alapta / Sa pun o mana peste ea, se rupe-n doua / de-o vad, se umple iarba doar cu roua / iar dac-o prind de sold si o sarut / se-ncepe lumea de la inceput / cu cai cu boi si si cu draci / cu ingeri ierburi si copaci. N.Stanescu, dora

;)

Leda
de Marin Sorescu

Leda trece surâzând
Printre lucruri
Şi se culcă
Cu fiecare.
Gardului i-a născut un copil
Din iederă,
Soarelui i-a născut
O floarea-soarelui
A făcut dragoste neruşinată
Cu toţi boii,
In frunte cu boul Apis
Dar, naiba s-o ia,
Nici nu se cunoaşte.

Mare poamă mai e
Şi Leda asta,
De aceea lumea rămâne
Aşa de frumoasă.

Ciolanoasa-mi sta vederea / ca si cum ar ingheta / o ninsoare pe puterea / doamna, doar a dumneata. // Daca mergi se misca lumea / daca stai se naste oul / Se repeta astazi ciuma / a urechilor - ecoul // Rupe-mi tu ce este rupt, / Curcubeul, beul, eul / Doamna, vesnic dedesupt / iti saruta talpa zeul. N., Cantec

....unde este TARA din povesti?

:) pe acolo.....

Tremurând de frumuseţe... Nicolae Tatomir

Pân-a nu-nvăţa să caut
Te credeam ascunsă-n flaut,
Ori înaltă şi subţire
După struna unei lire.
Mi te bănuiam ascunsă
Sub o floare, sub o frunză;
Ghemuită sub mireasmă
Ca un vis, ca o fantasmă;
Transparentă ca o boare
Lângă fiece culoare...
M-aşteptai, iubita mea,
Lângă lacul fără stea;
La răspântia de drumuri
Fără cântec şi parfumuri;
Lângă cele pământeşti
Numai tu aşa cum eşti
Fără vis, fără tristeţe,
Tremurând de frumuseţe.

'Si pieptul abia imi respira / cand iubirea-mi sta in fata / Tremuram, gandeam ca ea / c-o sa tie inc-o viata... '- inscris pe mormantul unei tinere moarte la varsta de 36 de ani; pe numele ei, Odette. i-am modificat intreaga poezie, pe loc, in timp ce fumam, privindu-i poza, 'mortuara'; sa zicem. am aflat-o, pe Odette, complet intamplator; i-am citit poezia care, desi nu rima, ma innebunise pentru adevarurile ei cumplit de simple... am pierdut respectiva poezie, aproape cu totul. Odette, se otravise...

P.s: o sa tie...

Pui prea multe intrebari! =)))


Despre ani

unele lucuri au nuanţe tîrzii,
ca o vînătaie,
pui plasturi pe gest, simple impresii,
sufletul urlă, cui pasă?
poţi să despici un om folosind cuvintele lui,
nu ajută!
se arată doar ce rămîne, doruri,
greu de cuprins în trup.
alte lucruri au reflexe, tardive,
oamenii trec, tu stai şi crezi că aud.
regret , n-am fost primăvară, ningea,
muguri de om, îngheţaţi.
răspunsul, treceri de pieton, albe,
semafoare blocînd atingeri,
îţi spui. anotimpul ăsta mă depăşeşte.
şi taci.
şi te ridici, şi te revolţi,
şi eşti un an întreg de suferinţă,
rătăcit printre ceilalţi.
contează?

Ia-mi tu umbra mea patrata, / Luna, cand a fost de zbiri / de clavicula muscata / "tu" sa aiba amintiri. // Si eu, insumi daca stau / sub fantanile-i rotunde: / Zodii, chimeni, ce coclau!; / ca le bat, in cui, sub frunte...

Foarte iti multumesc!

Durerea femeiasca

Adrian Paunescu

V-am tot iertat, v-am tot acoperit,
Si, sa mai amanam, nu-i intelept,
Ar fi, sa recunoastem, in sfarsit,
Femeia, n-are, totusi, nici un drept.

Muncim, ca niste sclave, zi de zi,
Frumoase-am fost, pe cel dintai traseu,
Si condamnarea de-a ne urati,
Chiar voi, ce ne iubiti, ne-o dati, mereu.

Stam in picioare, inca de cu zori,
Si va mirati ca nu mai sunt subtiri,
Dar voi, care va credeti tot feciori,
De ce nu aratati ca niste miri?

Pe unde ne dati dreptul de-a munci,
Lucram istovitor, cu voi in rand,
Din cand in cand, in burti ne dati copii,
Iar voi plecati a altele, razand,

Cand suferiti, ne cereti langa voi,
Ori va-mbatati, ori ati trudit prea mult,
Va plangem, cand va duceti la razboi,
Sau cand va speriati, la vreun consult.

Eroic v-am iubit nelegitim,
Si legitim, eroic v-am iubit,
Ne bateti, ne-nselati si noi o stim,
Ba, alteori, intram in circuit.

Iar cele care, azi, pe termen scurt,
Va fura amintirile de ieri,
Is vor plati placerea unui furt,
Fatal, cu furtu-aceleiasi placeri.

Si, uneori, pacatuim curat,
Crezand, prin lacrimi mari, de ochi atei,
Ca insusi Dumnezeu este barbat
Si nu le intelege pe femei.

Dar, vai, a fost odata prea frumos,
Ca-n filmele de dragoste a fost,
Si-acum, ne omoram sarguincios
Si zilnic ne distrugem fara rost.

Ne-nvinge viata fara orizont
Si voi ne-nvingeti, intr-un mod cainesc,
Traim ca niste vaduve de front
Si mainile mereu ni se aspresc.

Acum, cand auziti acest repros,
Priviti, fara privire, inapoi,
Incuvintati din cap, marinimosi,
Si credeti ca nu-i vorba despre voi.

Si, totusi, e vorba despre toti
Sunteti la fel de rai si de flamanzi,
Durerea femeiasca pentru soti,
E-un credit fara giruri si dobanzi.

Va e urat cu noi, va e urat,
Si ne-ati ucide, dragilor barbati,
Asa ca va rugam numai atat:
Puteti sa ne jigniti, sa ne-njurati,
Dar faceti-o cu tonul coborat
Si pan-adorm copiii, asteptati.

Iar cele care, azi, pe termen scurt,
Va fura amintirile de ieri,
Is vor plati placerea unui furt,
Fatal, cu furtu-aceleiasi placeri

'oate rau domle :))

Lucian Blaga

Cantec in doi

Si vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustam
cu miere-amestecat veninul.

Doi suntem gata s-ajutam
brindusile ardorii
să infloreasca iar' în noi
si-n toamna-aceasta de apoi.

Doi suntem, când cu umbra lor
ne impresoara-n lume norii.
Ce ginduri are soarele cu noi --
nu stim, dar suntem doi.

Daca vei voi, cea din urma zi,
S-o traim macar pe ea frumos.
Sa plecam in munti, unde nu sunt punti,
Unde merg si vulturii pe jos.
Sa dormim putin, s-avem niste vin,
Cu anestezii de cabernet.
Eu sa te ascult, si tu sa taci mult,
Sa ne depanam viata incet.

Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit, ultima zi.
Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit ultima zi.

Dup-atata timp, nu pot sa ma schimb,
Totusi, trebuia sa ma cunosti,
Si la cap de zi, pentru a sfarsi,
Plangem amandoi ca niste prosti.

Poate ca-s naiv, dar te mai cultiv,
In antichitati de sentiment,
Piesa noastra-n doi, va avea apoi,
Un tarziu, zadarnic, happy-and.

Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit, ultima zi.
Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit ultima zi.

Eram numai doi, zilnic numai doi,
Drum, nici inainte nici inapoi,
Cum s-a intamplat, de s-au adumat,
Si e toata lumea intre noi.
Rani atatea am, ca un cal in ham
Care trage greu un car de spini
Si-am sa merg la targ,
Si-am sa-mi vand cu sarg
Toate ranile, la cabotini.


Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit, ultima zi.
Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit ultima zi.

Ne mintim mereu. Unul, tu sau eu,
Are-n mana ultimul atu
Trec la suferinzi, murmur in oglinzi
La adio, la adio, tu.
Nu se mai aud, pasari de la sud,
Un curent polar le strabatu,
Ca-ntr-un trist halou, iti rostesc din nou
La adio, la adio, tu.

Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit, ultima zi.
Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit ultima zi.
Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit, ultima zi.
Ce a fost, a fost, ce va fi, va fi,
Uite c-a venit ultima zi.

Alexandru Zarnescu/Adrian Paunescu

Daca e fiul sau o ruda a d-lui Zarnescu ,actorul nr1 al teatrului Al.Davila din Pitesti ,se vede din plin ...offff ,frumoase zile au fost la Davila ...

...a fost el 'porcul' cum a fost dar a scris niste poezii memorabile pt multe generatii de aici incolo ...

Pai da....

Https://www.youtube.com/watch?v=v_s0S9Oqqws

...oricand,oriunde,oricum ....
https://www.youtube.com/watch?v=WISogScYNXA

Poti glumi intr-o iubire ,dar,,,,nu iubi in gluma!:(

Fara cuvinte..!!!

Buna seara si bine v-am regasit !
O buna prietena a postat o poezie, ceva care mi-a placut asa de mult incat v-o postez !



Mă iartă viaţă, că te-am irosit
Şi-am alergat mereu, după himere.
Azi sufletul din mine-i tare ponosit...
Şi inima îmi plânge, se zbate în durere.

N-am ştiut a preţui, nici clipă, nici secundă
Şi toate duse sunt, le chem dar nu mai vin.
Mă rog neîncetat, să-mi regăsesc izbândă...
Căci înecată sunt, în lacrimi şi venin.

Mă iartă viaţă, din suflet te tot rog...
Eu n-am ştiut la timp, cât eşti de trecătoare.
Şi dă-mi la orice ceas, te rog un decalog
Dar rănii ce-am în suflet, fii tu vindecătoare.

Jurca Marinela Florina

Frumoase versuri,intr-adevar.

Na, ca m-am cam balbait la cuvintele de introducere :))) Si precum nu am buton de ,,edit,, ...:D
da, e o poezie care m-a rascolit, recunosc !

Si o melodie draga !

,,Daca am vedea cu lacurile,
Stelele s-ar apropia,
Intampinandu-ne la drumul- jumatate.'

Blestemul unei iubiri

buzele mele ,petale de floare
le-ai ingropat in atingeri usoare,
ochii tai verzi ca apa de munte
ma scalda mereu in soaptele mute....

pielea-mi sidefa te-ndeamna-n zvacnire
razbate si rupe dorinta din tine.
trupul tau ud nesecat de iubire
ma vrea si ma-neaca,sa ma aiba-n nestire.

dar noaptea mi-e zi si gandul ma frange
e doar o traire ce demult a-nghetat
mai trece prin ochi-mi si inca mai plange
cu lacrimi de jar ce-n urm-ai lasat.

blestemul iubirii e crud si m-afunda,
taceri si priviri le-arunca-n neant.
tremur in gheare de vraja nauca
ce ma-ngroapa-n trecutul uitat .

dar uita ca-mi esti in inima franta
si-n lacrimi imi curgi cu tarana pe frunte
rascoleste-n strafunduri ,in groapa adanca
in miez de pamant si-ntuneric asmute.

cu gura-mi tesuta de buzele tale
ce setea imi stinge cu glasul tacut.
arunci alta vraja si ierburi brumare
si trupu-mi cuprinzi cu bratul de lut.

dintr-o lacrima scursa ce te arde intr-una
rasadesti in izvoare licorile-n spume
si bratele-i prinzi ,i le legi cu tarana
blestemul sa curga in ape nebune.

autor Loredana Vitelaru Nicoleta Vezi mai mult
Fotografie: Blestemul unei iubiri buzele mele ,petale de floare le-ai ingropat in atingeri usoare, ochii tai verzi ca apa de munte ma scalda mereu in soaptele mute. pielea-mi sidefa te-ndeamna-n zvacnire razbate si rupe dorinta din tine. trupul tau ud nesecat de iubire ma vrea si ma-neaca,sa ma aiba-n nestire. dar noaptea mi-e zi si gandul ma frange e doar o traire ce demult a-nghetat mai trece prin ochi-mi si inca mai plange cu lacrimi de jar ce-n urm-ai lasat. blestemul iubirii e crud si m-afunda, taceri si priviri le-arunca-n neant. tremur in gheare de vraja nauca ce ma-ngroapa-n trecutul uitat . dar uita ca-mi esti in inima franta si-n lacrimi imi curgi cu tarana pe frunte rascoleste-n strafunduri ,in groapa adanca in miez de pamant si-ntuneric asmute. cu gura-mi tesuta de buzele tale ce setea imi stinge cu glasul tacut. arunci alta vraja si ierburi brumare si trupu-mi cuprinzi cu bratul de lut. dintr-o lacrima scursa ce te arde intr-una rasadesti in izvoare licorile-n spume si bratele-i prinzi ,i le legi cu tarana blestemul sa curga in ape nebune. autor Loredana Vitelaru Nicoleta

~ Sunt...~

Sunt muntele spălat de ploi de vară
Sunt apa care curge în izvor.
Sunt vântul care plânge-n prag de seară
Sunt zâmbet, lacrimă şi sunt şi dor....

Sunt şoapta care veşnic te alintă
Sunt şi suspinele ce le auzi mereu.
Sunt sufletul ce nu vrea să te mintă
Sunt visul care-n zori, pleacă cu greu.

Sunt fericirea ta întârziată fără voie
Sunt eu femeia, şi totuşi doar copil
Sunt timpul care-n loc nu vrea să steie
Sunt soarele timid, dintr-un april.

Sunt inima ce pentru tine mereu bate
Sunt şi chemarea din triste depărtări
Sunt lacrimă şi poate-s nestemate...
Sunt pentru tine, calde-mbrăţişări.

Sunt totul şi nimic, de nu îmi eşti
Sunt doar peniţă, scriind mereu poeme
Sunt fila albă scrisă, aevea cu poveşti
Sunt glasul ce mereu o să te cheme.

Sunt lacrima căzută la pământ
Sunt fericirea-nchisă-ntr-o clepsidră
Sunt sufletul zdrobit şi sunt cuvânt
Sunt fiinţa ce de tine e avidă.

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
03:05:2014