Va place suferinta?
Ce ar fi sa uitam dintr-o data toti de toate problemele pe care le avem? Macar pentru o jumatate de ora? Nu suna deloc tentant? (sau daca s-ar putea pentru perioada cat mai lunga cu putinta..).
Daca am lasa la o parte toate grijile, greutatile, framantarile, iluziile, visele urate, teama, neimplinirile.. nu ar fi minunat? Sa avem o lume in care toate astea sa nu existe? Si chiar daca inevitabilul s-ar produce, iar ele ar aparea, de ce sa nu dam totul uitarii?
Poate ca toti ne gandim la o modalitate ca aceasta, dar mereu este ceva ce ne impiedica, ceva care nu ne lasa sa ne ducem pana la capat dorinta asta.
Si de ce?
Pentru ca sunt foarte multe persoane care cateodata iti dau senzatia ca nu poti trai de ele, dar de ce sa nu le eliminam din drumul nostru.. si raspunsul este: pentru ca toti ne-am obisnuit sa ne conformam.
Ne-am obisnuit sa invatam sa supravietuim.. exact ca intr-o jungla. Iar cand iesim din perimetrul Romaniei, totul ni se pare ciudat, abstract, bizar? Da pentru ca avem impresia ca restul vor sa ne creeze o imagine inselatoare, nu putem vedea realitatea, oameni normali, unde toata lumea se ajuta cu toata lumea fara un interes anume.
Poate ca pentru foarte multi toate acestea nu semnifica nimic (Gen: Pierdere de timp!) doar ca toate astea ne afecteaza, in adancul nostru recunoastem asta, dar nu putem sa si schimbam ceva. Ar trebui sa invatam sa fim fericiti cu lucrurile marunte, neinsemnate, dar care de fapt pot fi mult mai valoroase decat multe alte obiecte scumpe, care ne pot face fericiti pe moment.. dar dupa aceea?
Cu ce amintiri ramanem? Ca pana la urma sufletul nostru pastreaza doar amintirile, sentimentele nu si lucrurile materiale.
Este adevarat ca nu putem renunta la cele materiale, pentru ca fara ele nu am fi nimic astazi, si asta tot din cauza noastra. Cat de frumos ar fi sa avem si noi ceea ce au multe tari si cica sa ne multumim cu ce avem, dar ce avem noi de fapt?
Nimic in afara de sentimente ce ne indispun iar unii oameni nu isi vad viata completa fara suferinta de rigoare, fara ura, fara frica, fara probleme si iar probleme. Asta nu e viata, asta nu aduce fericire, nici iubire nici implinire sufleteasca. Nu va mai ingropati in suferinta inutila!
Distrati-va, bucurati-va de tot ce aveti bun, bucurati-va de voi, iubiti-va pe voi insisi, imortalizati clipele/momentele frumoase pe care le traiti, fiti fericiti si sa nu regretati nici o secunda ca va traiti viata si veti vedea ca in final totul va fi asa cum trebuie sa fie.
Fiecare dintre noi putem sa ne facem viata roz, si eu zic ca merita efortul.
Daca am lasa la o parte toate grijile, greutatile, framantarile, iluziile, visele urate, teama, neimplinirile.. nu ar fi minunat? Sa avem o lume in care toate astea sa nu existe? Si chiar daca inevitabilul s-ar produce, iar ele ar aparea, de ce sa nu dam totul uitarii?
Poate ca toti ne gandim la o modalitate ca aceasta, dar mereu este ceva ce ne impiedica, ceva care nu ne lasa sa ne ducem pana la capat dorinta asta.
Si de ce?
Pentru ca sunt foarte multe persoane care cateodata iti dau senzatia ca nu poti trai de ele, dar de ce sa nu le eliminam din drumul nostru.. si raspunsul este: pentru ca toti ne-am obisnuit sa ne conformam.
Ne-am obisnuit sa invatam sa supravietuim.. exact ca intr-o jungla. Iar cand iesim din perimetrul Romaniei, totul ni se pare ciudat, abstract, bizar? Da pentru ca avem impresia ca restul vor sa ne creeze o imagine inselatoare, nu putem vedea realitatea, oameni normali, unde toata lumea se ajuta cu toata lumea fara un interes anume.
Poate ca pentru foarte multi toate acestea nu semnifica nimic (Gen: Pierdere de timp!) doar ca toate astea ne afecteaza, in adancul nostru recunoastem asta, dar nu putem sa si schimbam ceva. Ar trebui sa invatam sa fim fericiti cu lucrurile marunte, neinsemnate, dar care de fapt pot fi mult mai valoroase decat multe alte obiecte scumpe, care ne pot face fericiti pe moment.. dar dupa aceea?
Cu ce amintiri ramanem? Ca pana la urma sufletul nostru pastreaza doar amintirile, sentimentele nu si lucrurile materiale.
Este adevarat ca nu putem renunta la cele materiale, pentru ca fara ele nu am fi nimic astazi, si asta tot din cauza noastra. Cat de frumos ar fi sa avem si noi ceea ce au multe tari si cica sa ne multumim cu ce avem, dar ce avem noi de fapt?
Nimic in afara de sentimente ce ne indispun iar unii oameni nu isi vad viata completa fara suferinta de rigoare, fara ura, fara frica, fara probleme si iar probleme. Asta nu e viata, asta nu aduce fericire, nici iubire nici implinire sufleteasca. Nu va mai ingropati in suferinta inutila!
Distrati-va, bucurati-va de tot ce aveti bun, bucurati-va de voi, iubiti-va pe voi insisi, imortalizati clipele/momentele frumoase pe care le traiti, fiti fericiti si sa nu regretati nici o secunda ca va traiti viata si veti vedea ca in final totul va fi asa cum trebuie sa fie.
Fiecare dintre noi putem sa ne facem viata roz, si eu zic ca merita efortul.
- Action Bar:
- Raspunsuri (52)
- Afisari (1372)
- Facebook Share
Postat de vika53 la 15 iulie 2012 - 19:16
Da,poti fi fericit si mi pare rau ca mi au trebuit asa de multi ani sa mi dau seama,viata mea era dirijata dupa ceea ce ziceau alti ca e bine,eu eram ca o gloaba inhamata la caruta vietii si mai apoi a casniciei.
Postat de mishlin la 15 iulie 2012 - 19:50
Incercari sunt in viata omului,sunt inerente vietii,tocmai pentru ca ne prinde bine lovitura "pragului de sus" si pentru ca nu exista om fara greseala!
minunat ar fi, sa nu fie incorigibil!
minunat ar fi, sa nu fie incorigibil!
Vei putea accesa forumul in momentul in care pozele tale sunt aprobate, momentan sunt in asteptare
Click aici pentru a adauga o poza.
3013 raspunsuri
11214 raspunsuri