Dragostea... targ, bussines, troc? sau daruire?

Ce optimist esti...5 sau 10 ani?Conform statisticilor, sunt doar 3 ani!Ai vrea sa-i ai pe toti, cei care se amagesc la micul dejun?Din cate cunosc eu...iubirea se duce repede,apoi e inlocuita de alte ,,substante''. Pana cand ai un copil...partenerul este persoana pe care o iubesti cel mai mult, apoi, cand apare copilul, partenerul, trece in pozitia secunda.In ierarhia iubirii, primul loc e ocupat de copil/copiii...apoi...Stiu, nu se pot compara cele 2 iubiri...insa iubirea fata de copil, ramane una curata, neconditioanata de nimic.Probabil, multe mame gandesc ca mine...probabil, gresit, vei spune!

Ceva de genul, am spus si eu...

Ce optimist esti...5 sau 10 ani?Conform statisticilor, sunt doar 3 ani!Ai vrea sa-i ai pe toti, cei care se amagesc la micul dejun?Din cate cunosc eu...iubirea se duce repede,apoi e inlocuita de alte ,,substante'. Pana cand ai un copil...partenerul este persoana pe care o iubesti cel mai mult, apoi, cand apare copilul, partenerul, trece in pozitia secunda.In ierarhia iubirii, primul loc e ocupat de copil/copiii...apoi...Stiu, nu se pot compara cele 2 iubiri...insa iubirea fata de copil, ramane una curata, neconditioanata de nimic.Probabil, multe mame gandesc ca mine...probabil, gresit, vei spune!


Si eu zic ca daca pui iubirea pentru copil inaintea celei pentru partener, poate sa duca la despartire sentimentala. Macar despartirea aia care zice ca suntem singuri in doi.
Si nu stiu de ce am face asta, in detrimentul uturor partilor implicate. Stii cand se simt copiii cel mai in siguranta, au o copilarie feircita si se simt cel mai bine? Cand mamica si taticul lor se iubesc mult, mult de tot, si le arata si lor asta. (nu incurajez neglijenta fata de copii, sau excluderea lor din cercul asta al iubirii dintr-o familie)

"Obosesti", sa tot oferi fara sa primesti nimic in schimb, si ma refer aici la afectiune, intelegere etc... Eu tot mai cred ca iubirea, dragostea nu sunt conditionate, insa reusita unei relatii, da!

Eu sunt prima si vreau intaietate :). Sigur trebuie sa se deschida vreun casting ceva :D

Purple...


Ai si tu, dreptatea ta...probabil deplina, dar am trecut prin cateva experiente,care m-au facut sa devin asa...egoista, poate!DEspartirea sentimentala...uneori se produce din cauza unor terte persoane...si atunci, sufli si in iaurt, devii reticent...insa odata si odata, trebuie sa treci peste si sa o iei de la capat.Sunt, la un nou inceput, de un an...dar inca tot inceput e, incercam sa ne cunoastem, mai mult si mai mult...Si stii cum e, la teorie ne pricepem cu totii, insa practica ne omoara, pe multi din noi!

Imi place cum a scris inacris mai sus, ca iubirea nu-i conditionata, dar reusita unei relatii, da.

Zic eu, cu o persoana nepotrivita, nu-i cazul sa te bagi intr-o relatie, chiar daca o iubesti (nepotrivita este si daca tu o iubesti dar vezi ca nu-ti raspunde sentimentelor tale). Dar daca o consideri potrivita, da dom'le tot ce se poate da, pentru binele tuturor implicati. Daca tu "tatonezi" si el "tatoneaza" poate sa ramana o viata de tatonari si neincrederi. Pana cand unul nu are curajul sa ofere tot, si-l castiga si pe celalalt, probabil ca nu s eva schimba nimic. Si de ce sa nu fii tu acel "unul"? Merita incercat, altfel nu vei stii niciodata!

Da, merita incercat, dar graba strica treaba, nu?DEci, ne grabim incet, invatam sa crestem impreuna...nu vreau sa spun mai multe!

:)

Foarte interesante toate ideile prezentate pe aici, numai ca eu plec de la ipoteza ca toti am trecut prin cel putin un esec, cand este vorba de dragoste, alfel nu prea vad rostul prezentei noastre pe aici; De accea mi-ar placea sa pun in balanta si experintele celor care au reusit, dar cum ei nu sunt prezenti, privesc cu o oarecare detasare si o predispozitie spre a nega unele din afirmatii.

@ Purple7

Zic eu, cu o persoana nepotrivita, nu-i cazul sa te bagi intr-o relatie, chiar daca o iubesti (nepotrivita este si daca tu o iubesti dar vezi ca nu-ti raspunde sentimentelor tale). Dar daca o consideri potrivita, da dom'le tot ce se poate da, pentru binele tuturor implicati. Daca tu "tatonezi" si el "tatoneaza" poate sa ramana o viata de tatonari si neincrederi. Pana cand unul nu are curajul sa ofere tot, si-l castiga si pe celalalt, probabil ca nu s eva schimba nimic. Si de ce sa nu fii tu acel "unul"? Merita incercat, altfel nu vei stii niciodata!
____________________________________

Ca e vorba de dragoste sau de o relatie, deja o conditionezi cu prea multi "daca".
Daca... dragostea ar fi atat de rationala, relatiile ar fi perfecte.

Observ atatia "daca si cu parca" - va spun doar un lucru - nu stiti, sau n-ati gasit ce va trebe, asa ca, va rog sa cautati in tati ungherili :)

Eu am incredere in tine, asa ca'mi "suflec" manecile si ma apuc, serios, de treaba :p :D

:)))))) Baga tare Ina, pup cu drag, esti o dulce :)

Generalizarea este intotdeauna subiectiva. Dar e adevarat majoritatea decide. Insa cred ca si daca aici ar fi doar din cei "care nu au reusit " nu cred ca este iar edificator. Pentru ca cel putin pt mine nu conteaza cine spune, ci ce spune. Exista si oameni care nu mai sunt singuri si nu sunt in masura poate sa fie bagati in seama de toata lumea de aici. Cred ca poti "asculta" aici si pe cei singuri si pe cei cuplati, important este sa stii ce ti se "potriveste" din ce se scrie pe aici.

DACA scrierea era literara, recunosc, repetarea acestor daca erau catastrofali. Recitind, vad ca-s obositori. :)
Dragostea nu-i rationala, tocmai, dar noi nu trebuie sa fim?
Cand iubesc un betiv, un gelos, un avar, am sa-l iubesc, dar am sa evit sa intru intr-o relatie de parteneriat cu el, asta din rationament.:)

Pleaca de la ipoteza ca "aproape toti" au avut esecuri in dragoste.
Daca cineva de aici ti-ar spune ca a reusit, ai crede? :)

Putem fi rationali Purple, pana la un punct. Asta nu inseamna ca dincolo de el devenim irationali. Poate pur si simplu vrem sa ne lasam dusi de val. Stii si tu ca riscul are farmecul si frumusetile sale. :)

Dragostea are frumusetea si farmecul ei! :))
Riscul, da...cel cu parapanta! :)

Sunt convins ca multi pot spune asta, relevant este ca pierd timpul pe aici.

Reusita unui om poate fi apreciata in prezent sau la un moment dat i trecut,pentru ca viitorul poate fi doar estimat, dar nu si garantat. Apoi de doi oameni, un cuplu, cu atat mai mult poti aprecia asta doar in prezent si trecut. Nu ne ramane de facut decat ce spunea Adrian Pintea odata "Traiti ba, traiti, ca de murit nu-i nici o scofala" . Adica cred ca sta in puterea noastra sa credem ca nu doar iubirea unui om ne poate umple golul sufletesc, ci multe alte minuni ale vietii. Si sa incercam e firesc. Rezultatul il putem stii deci perseverand in a intui omul potrivit si apoi a lupta alaturi de el pentru a avea linistea sufletului, poate fericirea suprema a unui om cu credinta in bine.

Mai, eu atat va spun - nu va indragostiti ca dati de dracu'! :D

Pleaca de la ipoteza ca "aproape toti" au avut esecuri in dragoste.
Daca cineva de aici ti-ar spune ca a reusit, ai crede? :)
Sunt convins ca multi pot spune asta, relevant este ca pierd timpul pe aici.

relevantul este ca si ipoteza :)

N-a nimerit tinta, sau ce? :D

Daca adaugai un "aici" era chiar macabru: -)))
Salutare man! Mare caracter, mare iesean!

Si noi salutam! ;)
Iesean sunt prin "adoptie", mare sunt doar la propriu (am peste 90 de kg), cat despre caracter... inca mai lucram la el! :D
Cat despre indragosteala... nu conteaza unde se intampla "nefastul", dar ar fi bine sa ai deja cumparata "garsoniera cu vedere prin tavan" la Bellu daca totusi se intampla! :)))

Modest , deci invechit , cum ar spune multi! Eu spun doar ca modestia si umorul impreuna sunt cel mai bun Molotov in caz de indragosteala iminenta!

Aici ai dreptate... am tot cautat printre postari dar nu am gasit nimic mai adevarat... dragostea se ofera neconditionat, dar ca sa dainuie, trebuie sa implici compromisuri si negociere...

Bine te-am regasit capitane...

Depinde...acum daca spunem despre un om ca e prost,rau,lenes...dar totusi e frumusel...ce am rezolvat? Asa si cu dragostea...targ,troc,bisnita...dar e daruire...

Dragostea nu o poti cumpara si nici vinde...nu este nici troc (?????)nici targ, si alte urate ...dragostea si iubirea este cel mai mare DAR al vietii. Dragostea si iubirea sunt in noi, in fiecare...nu trebuie cautata. Daruirea de sine si Gratia Divina ne duce acolo unde dorim sa ajungem cu conditia sa doresti acest lucru din tot sufletul.

Dragostea nu poate exista daca este simtita si traita se unu singur...Cand doi oameni traiesc pe altarul unei casatorii(cu bune, cu rele), abia atunci realizezi cu trecerea timpului-adevatata dragoste. Acolo unde exista dragostea curata relatia dureaza forever. Nu trebuie sa avem asteptari numai dintr-o parte, dragostea trebuie sa fie simtita si traita din inima de amandoi...

In Era de Glorie cand totul e afacere, dragostea a devenit doar o parghie de actionat atunci cand lumea are nevoie de sponsorizari suplimentare.
Lovitii in inima (parasitii, inselatii, pacalitii) au devenit experti cardio si nu-si mai ofera serviciile sentimentale decat contra cost. Pe sistemul: daca tot m-aleg cu praful de pe toba, macar sa fie aurifer.
Substratul politic: prostia nu se vindeca prin mijloace financiare.

Iubirea nu se cantareste, nu se asimileaza, ea nu se da....se ofera, nu te intreaba daca vrei sau nu, nici nu sta sa masoare cat ai oferit sau nu, ea se arata prin gesturi mici si fapte mari... Cand iubesti, iubesti cu toata forta si oferi tot ce ai mai bun...

Bine te-am regasit si eu! Sa ne auzim de bine!

Realista descriere si de actualitate chiar a iubirii! Problema sunt aceia care loviti, inselati din dragoste schimba macazul trecand de partea raului alegand praful aurit de pe toba, alegand o viata cu un suflet in lanturi. Analizand totusi realitatea cred ca acestia aveau deja "bube" in educatie,din copilarie, ca isi vand sufletul pt ca in parte asa au fost educati si sigur nu putem ignora ca la asta se adauga si influenta malefica in primul rand a societatii. Cu alte cuvinte nu alegi sa ti vinzi sufletul daca ai dezamagiri doar! Ci pentru ca ti-e frica cel putin de marginalarea care ti-o daruieste societatea,gloata,la unii frica de a-si pierde confortul si oportunitatile unui trai sigur material. Dragostea infloreste greu intre conturi, poate cei care pleaca de la zeri mai au sansa unui echilibru in cuplu. Si asta se intampla de regula in comunism, pt ca cei ce pleaca acum de la zero sunt striviti de chirie sau de neintelegerile dintre generatii. Deci lucrurile le coplica cei din umbra care dicteaza noile reguli in societate, pt ca oricat de aerieni sau si romantici am fi, vremurile influenteaza direct relatiile dintre oameni, lipsurile materiale fiind dusmanul nr.1 al oricarui cuplu. Solutii? Concesii de ambele parti, daca nu, compromisurile de interes sunt ca look ul lui Crudu si altele ca ea, ambalaj cosmetizat cu esenta putreda.

A iubii, a daruii, inseamna a o face din tot sufletul fara a astepta ceva in schimb. Restul sunt bussines-uri. Cum dracu sa iubesti doar daca te iubeste, sa mangai doar daca te mangaie, e total absurd. Ori esti om, ori vagaboanta si gata.